Page 15 - 1905-10

220 LUCEAFĂRUL Nrul 10, 1905

rizm, cînd după paginile de bronz, schiţează în moale El ştie bine dorul
marmură de Carara, convoiul învingătorilor şi al învin­ Ce ţes în gîndul meii
şii or, prin vîntul aspru de Decembre, care frigea obra- Şi-mi ştie bine gîndul
zuHle ca un briciu răă ascuţit. Ce ţes eu tot mereu.
«Gîndul li se întoarse la cel îngropaţi în vifor, în
urmă căzuţi fără murmur, cu lacrimile înghieţate în ochi, Şi dacă plîng vreodată,
cu gurile închise izbucnirilor durerii. Şi simţiau ceva Nu plîng de sărăcie;
fără să şi-o spue, o milă pentru om, pentru omul ne­ Ci dacă plîng vreodată,
norocit, ori care ar fi el*. Efi plîng ce mi-I drag mie.
Şi ’ntr’un tîrziu, în căldura focului, oamenii se lăsară Şi plîng şi cînt deodată,
unii peste alţii, cu ochii închişi, cu inimile împăcate Cînd ţes în gîndul meu;
Al. Şi ţes eCi pînza toată
+ * *
Dar plîng şi cînt mereu.
Maria Cioban: Poezii, Arad, 1905, 79 pp. în 8°. Un
nume bine cunoscut pentru cetitorii de dincoace şi chiar Şi iese valuri pînza,
şi pentru unii de dincolo, căci poeziile «M’am rugat», Pe sul nu mai sînt fire ;
şi «Mi-e dor», dacă îmi aduc bine aminte, afi fost' pub- i iese valuri pînza
licate şi în «Convorbiri», iar «Crăiasa codrului» în vo­ i-I albă şi subţire.
lumul lui Tit Maiorescu: «Omagiu» — Intr’o limbă uşoară E gata pînza toată
şi limpede dna Cioban versifică sentimente, nu chiar Dar efl in gîndul meu
profunde, dar totdeauna curate şi cu o pronunţată nu­ Tot ţes a mea iubire
anţă naţională. Am putea zice, uneori prea pronunţată, Şi cînt şi plîng mereii.
căci în legenda «Tămăiţa» — foarte reuşită de altcum —
ni se pare prea sentenţios graiul sfintei Vineri, cînd Versuri aşa de clare nu mal avem dela scriitoarele
spune nevestil cum să-şi crească fata: noastre de dincoace decît dela regretata Lucreţia
Suciu şi dela d-şoara Cunţan. D-na Maria Cioban este
lina însâ-ţl leg de suflet, vezî şi-o creşte ca să fie, singura, care poate să ocupe un loc alăturea de ele.
Neamului tău de podoabă şi bisericii inindrie.
Foarte reuşite sînt de-asemenea poeziile scrisp sub A P A R E : ABONAMENTUL:
influenţa vădită a Iul Coşbuc, ca d. e. «Cosaşul», «Grija La 1 şi 15 a fiecărei lunf, stil v. Ediţia de lux: 20 cor. Str. 25 cor.
Maniei», «Trei deodată», «Lîngă rîu», «Nelinişte», pe an.
Ediţia simplă:
«Cercuitorul». Preţul acestui număr 50 b. Pe 1 an 12 cor, pe jumătate
Reproduc cîntecul dela pag. 65., căci mi se pare cea In România 65 bani de an 6 cor.
mal potrivită pentru caracterizarea personalităţii literare Pentru străinătate 1 an 16 cor.
a d-nel Cioban:
Redacţia şi Administraţia:
De cînt şi eu vreodată
Nu cînt eu nimănui, IV., STR. ZOLDFA, 7.
Ci dacă cînt vreodată,
Fii cînt războiului. Tipografia «POPORUL ROMÂN», Budapesta, VII, Amazon-u. 6—8.
I N S T I T U T D E C R E D I T Ş I D E E C O N O M I I , S O C I E T A T E P E A C Ţ I I .
SEDIUL: ORĂŞTIE, CASELE PROPRII.
<1 Fondată la 1885. — Capital social: 500,000 cor. — Fonduri: 400,000 cor. D>
Starea depunerilor: peste 2.400,000 cor.
Primeşte: Depuneri spre fructificare, dela particulari cu 4V2°/o
3=: D a r e a d e v e n i t după interese o s o l v e ş t e i n s t i t u t u l separat. ~ "
Depuneri şi ridicări făcute prin poştă se efectuiesc cu reîntoarcerea poştei.

PROPRIETATEA Şl EDITURA REDACŢIEI. Ked.-resp.: MIMAI STAN.