Page 7 - 1905-10

212 LUCEAFĂRUL Nrul 10. 1905

0 STAŢIUNE BALNEARĂ ROMÂNĂ.
— Băile dela Sîngeorgifi. —
Vizitiul pocneşte vesel din biciu. ţilor Rodnei: giganticul Pietrosul mare (2305
«De-acuma nu mal avem mult.» m.), Ineul (2280 m.), Gargaleul (2100) şi Vîrful
Am intrat în valea mănoasă a Someşului. repede (2977 m.)
Caii se întind în hamuri şi-o pornesc în mers In mijlocul acestei lumi româneşti, o comună
repede. Lanuri bogate, de-a stînga, munţi înalţi mică te izbeşte prin caracterul ei ciudat. E
de brazi, cu vîrfurile perdute în nori, de-a Entradamul, singura comună, în Ungaria, lo­
dreapta, ţărmuresc drumul ce duce la Sîngeorgiul- cuită escluziv de ovrei; un sat de vre-o 100
român, unica staţiune balneară a noastră, a case, construite toate la fel, de-alungul fron­
Românilor. tului cu «tîrnaţe» de lemn, pe cari în zilele de
Borsecul avea şi el pe vremuri caracter ro­ vară se soresc ovrei habotnici, în caftane lungi,
mânesc, cînd elita societăţii dela noi şi din cu camilafcă în ceafă, şi — afară de-o nem­
Regatul României petreceau aici lunile de vară. ţească stricată, — neştiind altă limbă decît —
Vremile s’aiî schimbat. Borsecul ar fi putut să româneşte. Sînt Ovrei din Galiţia, aşezaţi aici
ajungă proprietate românească, dar cei, cărora în grup, şi pripăşiţi în număr mai mic şi In
li se îmbiase aceste băi, au şovăit, şi astăzi celealalte comune din jur. Chiar şi în Sîngeorgiu
Borsecul, ca şi celelalte băl din ţinuturile ro­ casele din capătul satului sînt locuite de ei.
mâneşti, sînt isvoare de venituri şi îmbogăţire Aici însă numărul lor e disparent. Numai
uşoară în mînile străinilor. Nici Mehadia, nici prin îmbrăcămintea lor de habotnici se relevă
în mijlocul celor 3000 şi mai bine de Români,
Buziaşul, nici Vîlcele, Tuşnad ... nu sînt ale
noastre. Ale noastre mai sînt numai băile cîţi locuiesc în Sîngeorgiu. Aceşti locuitori, curaţi
ascunse între munţii romantici de pe valea la îmbrăcăminte, sănătoşi la faţă şi voinici, sînt
Someşului, băile dela Sîngeorgiul-român. cea mai bună recomandaţie pentru apa minerală
Călătoria dela Bistriţa, staţiunea finală a din comună.
căilor ferate, pînă la aceste băi, e o adevărată Fără reclame sensaţionale, apa dela Sîngeorgiu
călătorie de descoperiri. La fiecare pas, frumseţi s’a impus prin calităţile ei extra-ordinare con­
nuoi îţi deşteaptă interesul. Ai pus piciorul statate de medicl-specialiştî, cari o pun în
într’un colţ de ţară românească de-o bogăţie fruntea apelor de aceeaşi compoziţie chimică:
necunoscută. Jur împrejur păduri întinse de apele de Rohitsch, Vichy, Gleichenberg, Selter,
brazi şi fagi, la Sîngeorgifl izvoare minerale cu Salzbrunn ş. a. Pe cînd pe la începutul anilor
ape tămăduitoare, la Rodna şi dincolo de Rodna 70 şi pînă la 1890 frecvenţa oaspeţilor varia
băl de plumb, argint şi aur, un aer împrospătat între 200—300, astăzi băile aceste sînt cercetate
de mirosurile ozonifere ale brazilor ... şi toate de 900—1000 bolnavi.
aceste supt un cer senin, proptit, par’că, în Creşterea aceasta a frecvenţei, fireşte, în
depărtări albastre de vîrfurile înalte ale mun- rîndul întîî se datoreşte băilor reci şi calde şi
celor cinci isvoare, cari împreună produc la zi o
cantitate de 430.855 litri apă alcalino-muriatică,
pusă în vînzare supt numirea de «Hebe».
Cea dintîtx pomenire despre aceste băl da­
tează din anii 1818 şi 1820, cînd doi bal-
neologi transilvăneni S. Belteky şi S. Pataky
aii cercetat băile minerale din Transilvania, între
altele şi băile dela Sîngeorgiu. Izvoarele deja
înainte de 1848 se întrebuinţau pentru băl,
deşi erau încă într'o stare primitivă. Începînd cu
anul 1857, cînd se zidi cea dintie hală şi cele
dinţii scăldătoare, fireşte numai în lemn, Sîn-
georgiul ia alt aspect. De-atunci an de an s’au
făcut îmbunătăţiri nuoi şi corăspunzătoare frec­
venţei, încît astăzi băile dela Sîngeorgiu au
un caracter de adevărate b i moderne.
Intrînd pe terenul băilor, un deal de formă
conică îţi atrage numai decît luarea aminte.
Din sînul acestui deal, cam Ia jumătatea înăl­
Scaldele şi jurul lor.
ţimii lui, îşi iau obîrşia izvoarele principale. In