Page 8 - 1905-10

Nrul 10, 1905 LUCEAFĂRUL 213

chî comune româneşti, undet răieşte nonagenarul
nnstru academician şi botanist Florian Porcius.
Pină la venirea Tătarilor (1242), Rodna fusese
oraş mare cu multe zeci de mii de locuitori şi
fiind situată la graniţa Transilvaniei şi a Bu­
covinei, de mare importanţă comercială. Ars şi
pustiit de Tatarî, din toată măreţia de odinioară
n’au mal rămas decît cîteva ruine şi canale subte­
rane. Rodna astăzi e o comună de peste 4000 lo­
cuitori cu o biserică românească zidită pe ruinele
unei vechi biserici în stil gotic, a cărei poartă
de intrare, acum stîncă masivă, se mal vede
şi astăzi inaintea bisericii nuol.
Dincoace de Rodna se află izvoarele dela
Anieş, proprietatea fostului ministru Andrei
Bethlen, dincolo de Rodna, într’o vale îngustă,
Scaldele reci şi calde. ţărmurită de rîuşorul repede Izvorul,—Valea-Vi-
nulul, proprietatea societăţii carpatine maghiare
din Cluj.
Vîrful dealului, de unde ţi se desfăşură o pînză
lată de frumseţî neperitoare, stă din vremuri Şi mal la deal, ajungem la băile de plumb
bătrîne un chioşc singuratec. şi argint, la topitoare, intrăm în «Strîmtoarea
dracului», formată de stîncl uriaşe cari de
E atîta neastîmpăr de lumină, atîta muzică
de colori în icoana ce-o cuprinzi cu ochii, asupra capetelor noastre par a-şl întinde mî-
de-aicl de sus. nile ... Şi par’că un dor necunoscut ne mînă
Îndată la stînga, otelul «Hebe» împrejmuit de mereu înainte înspre Carpaţi... Pleşuvul Ineu
un parc, şi mal la stînga satul, cu cele doauă străluce în bătaia razelor de soare, şi par’că
biserici române, în faţa ta covorul verde al înduioşat priveşte peste hotară, la ţările surori,
văii «Borcutului» cu vile şi case de vară ascunse Bucovina şi Moldova.
printre copaci bătrînl, la dreapta o aleă lungă Dragi cititori, mal fericiţi decît noi ceşti le­
ce te duce tot printre brazi, iar la picioare, pe gaţi de munca grea a scrisului zilnic, — dacă
acelaşi plan cu izvoarele — terasa. îndemnaţi de şirele noastre veţi cerceta odată
O învălmăşală de lume fără griji, un haos locurile aceste, salutaţi şi în numele nostru
de glasuri vesele ... Copil drăgălaşi în haine acest depărtat cuib de viaţă românească, acest
uşoare de vară, fetiţe şi fete sprimene, mame colţ de pâmînt românesc! m. Aegea.
fericite, tineri sburdalnicl,
bărbaţi serioşi ... şi vorbă
românească şi doină româ­
nească !
Dacă băile s’ar fi dat în
exploatare la streini şi nu s’ar
administra în regie proprie,
prin un comitet şi comisiune
administrativă, — veniturile
lor, poate, ar fi mai mari,
dar s’ar fi perdut caracterul
lor românesc şi ar fi perit în
scurtă vreme, cu siguranţă,
şi cea din urmă staţiune bal •
neară românească, cum am
pierdut dejacelealalte izvoare:
dela Anieş şi Vaiea-Vinulul,
locuri de escursiuni de rară
frumseţe.
In apropiere de 15 klm.
dela Sîngeorgiu zace orăşelul
Rodna, una dintre cele mal ve-
Izvorul tAmăiiuiril.