Page 10 - 1905-11

230 LUCEAFĂRUL Nrul 11, 1905
Toate aceste, iubite Alecsandrescule, sânt zise adevărate stavilare, pentru a împiedeca înain­
aicî, pentru ca să te scutur de lene şi să te tarea progresului.
îmboldesc a-mi scrie mai degrabă, şi a mi Am auzit vorbindu-se de Săptămîna înainte
trimite o frumoasă bucată de poezie pentru de a fi primit scrisoarea ta, şi am făcut multe
foa ; a literară, «Propăşirea». Păr’ atunci însă, urări ca să aibă o soartă mai bună ca răpo­
te înştiinţez că sânt ca Toma necredinciosul şi satul nostru jurnal. Curaj, deci, voi de-acolo;
că cele 4 versuri au să-mi treacă adesea prin arătaţi tuturor Adunărilor burleşti că spiritul e
minte. 1 un fenix, care nici-odată nu moare, că-I poţi
Al D-tale prietin comprima cîteodată, dar nu-1 poţi înăbuşi. Cît
V. Alecsandri. despre mine, făgăduesc că voi da partea mea
de lucru şi că fără întîrziere o să m’apuc de
Multe închinăciuni D-Ior Voinescu, Predescu muncă. Negruzzi m’a însărcinat de-asemenea
şi Creţulescu doftorul, asemine şi Goleştilor. să-ţi comunic intenţia Iui de a face parte dintre
colaboratori, te roagă să-ţi aduci aminte de el
şi îţi mulţumeşte pentru pasagiile din scrisoarea
II. Către Ion Ghica. ta, care-1 privesc. N’a fost la Bucureşti, ci la
Iaşi, 9 Dec. 1844. ţară, din înalt ordin. Mă îndemni să mă duc
la Mânjina; 1 m’aşi duce cu dragă inimă, dar
în sfirşit iată-te iarăşi eşit la iveală, dragul meu de-ocamdată mi-e imposibil a lipsi din Iaşi;
Ghica; noroc căs’aîntîmplat aşa fiindcă eu numai rămîne deci ca tu să-ţi prelungeşti escursia
şt : am cărui sfînt să mă adresez pentru a avea pînă aci. Toţi prietenii te doresc, asemenea şi
noutăţi despre tine. Te credeam plecat în Ame­ multe doamne. Să nu începi, să te crezi, dar pe
rica, plecat fără mine. închipue-ţi paraponu meu. cuvîntul mea că e adevărat ce-ţî spun. Nu mai
Ţi-am scris mai multe răvaşe, care au rămas departe ca ieri, o tînără şi drăguţă persoană
fără răspuns : Le-ai primit sau nu ? .. . problemă îmi spune că te regretă mult şi că conversaţia
Ai aflat negreşit despre incidentele mal mult spirituală lîncezeşte foarte mult de lipsa ta.
sau mai puţin ridicole şi posnaşe, care au ur­ Vino* odată, ce dracul Nu e m-re greutate
mat aci în lipsa ta. Exilul lui Cogălniceanu şi să străbaţi zece postii, cînd e vorba să faci
acela al lui Negruzzi, uciderea bietei noastre plăcerea unor doamne drăguţe, şi unor prieteni
gazete. 2 Era gata să fifi şi eu coprins în pres­ sinceri. De altfel adu-ţi aminte de galanteria
cripţie şi n’am fost exclus de cît în hatîrul lui franţuzească şi. .. pas accelerat, marş! Sînt si­
tată-meQ. Cel puţin aşa mi-au spus cîteva per­ gur, că dacă ne-ai face tu o vizită, planul meu
soane bine informate. de călătorie la Bucureşti s ar îndeplini mai lesne;
Cu toate astea, aş fi fost mult mai mulţumit şi chiar s’ar putea ca să plec cu tine. Ce plă­
să fiu exilat, decît să azist la ultimele momente cere atunci, che gusto, che piacere. Amîndoi
ale dragului nostru copil, ale scumpei noastre într’o droşcă bună ş i . . . mînă surugiu . . . unu,
Propăşirea. Inima mea de tată s’a sfîşiat cînd doi, Ia drum! fără a mai pune la socoteală
Marea Adunare i-a dat lovitura cea de pe urmă; poetica ţigară, tovarăş încîntător la drum . . .
lovitură groaznică, ce m’a desgustat de orice Dar eu-ţi spun lucruri vesele cînd nu sînt
fel de redacţiune; adunare caraghioasă care de loc dispus spre veselie şi cînd, din potrivă,
m’a făcut să-mi fie groază de orî-ce minister. sînt sub influenţa unui gînd mai mult decît în­
Să le fie ridiculul uşor! fiindcă s’au aşezat ca tunecat. Gîndu ăsta mă urmăreşte din clipa cînd
am privit scrisoarea ta şi mi-e teamă să mi-1
1 Alecsandrescu trimite imediat articolul în proză esplic, totuşi trebue să se sfîrşască odată, e
«Cozia» (Propăşirea dela 30 Aprile) şi poezia «Umbra de nesuferit. Spune-mi ce înseamnă pecetea
lui Mircea sau o seară la Cozia». neagră şi chenarul îndoliat de la scrisoarea ta?
2 Mss. Acad. rom. Nr. 803. traducere. E vorba de Ţi s’a întîmplat vre-o nenorocire? Nu cutez
suprimarea revistei Propăşirea apărută la 1844, avînd să-ţi spun mai mult. Frate-meu îţi trimite ami-
ca redactori responzabilî pe V. Alecsandri, P. Balş, I ciile lui.
Ghica şi M. Kogălniceanu, sub titlul: «Foaie şt. şi li­ La revedere,
terară». In Noembrie, acelaş an, foaia e suprimată. C. V. Alecsandri.
Negruzzi şi după el Alecsandri spune, că din cauza
Ne venise în gînd să continuăm la Bucureşti
novelei lui Negruzzi: Toderică. In discursul său de re- tipărirea «Propăşirel», dar de vreme ce sînteţî
cepţiune, .vorbind despre Kogălniceanu, dl A. Xenopol pe cale de a scoate alt jurnal, asta ar fi greu,
afirmă, că s’a suprimat după ce, în numărul din 29 prea grea chiar şi mai bine să renunţăm.
Oct., apăruse discursul rostit de Kogălniceanu la des­
chiderea cursului de istorie naţională la Academia-Mi- Amiciile mele lui Golescu şi complimente
hăileană din Iaşi. Ipoteza aceasta ni se pare mai pro­ familiei tale şi domnişoarelor Filipescu.
babilă. 1 Moşia familiei Negri.