Page 11 - 1905-11

Niul 11, 1905 ____________ LUCEAFĂRUL 231

III. Aceluiaş. 1 român 1 există, autorul trebue să fie şi el pe
undeva. He, unchiaşule dragă, şi Iliada există,
Paris, 11 Sept. 1849. dar cîte îndoell nu sînt şi azi asupra lui Ho-
Iubite Ghica, bunul meu unchiaş, am primit mer!
răspunsul tău la scrisoarea mea din Arles şi In sfîrşit luminează-mă, sfătueşte-mă fiindcă
neapărat m’am simţit cuprins de bucurie la aşi fi în stare să fac o nenorocire dacă nu mă
gîndul, că voi petrece iarna cu tine, la Paris. încredinţez despre persoana reală a lui Aristia.
Acum, cînd viteaza Ungarie a fost biruită, gra­
ţie trădărel unora şi altora, acum cînd şi nă­ Acum Parisul e trist, trist ca o pungă goală»
dejdea noastră a perit odată cu această cădere trist ca propria mea pungă, vai! Nu mă dis­
ce mai rămîne de făcut? N’aî lucrat atît, cît trez de loc, dar în schimb mă plictisesc cît
poate să lucreze un om ? n’ai încercat toate vrei (A vingt francs par tete). Aşadar, vino cit mai
mijloacele pentru a ajunge la un rezultat folo­ curînd la Paris, moşule. Noi amîndol ştim aşa
sitor cauzei noastre ? ei bine, împrejurările se de bine să ne batem joc de u r î t !
arată mai puternice decît voinţa noastră, trebue
să ne supunem împrejurărilor deocamdată, ră- La revedere deci, V. A.
mînînd să ne vie şi rîndul nostru mai tîrziQ. Te rog să areţî amiciile mele Dnel Ghica.
Dumnezeu e mare şi mai la urmă tot dreptatea Frate-meu te strînge cu dragoste pe vesta lui.
va fi profetul lui, atunci ne vom face cei mai Stau Rue Neuve Urbienne, 38-bis, Paris, D£-
fanatici sclavi ai lui şi vom relua munca de part. de la Seine, France! Dacă vrei să între­
abia începută, dar pentru un moment — te buinţezi numerile din «Le Temps»,care sosesc
sfătuesc prieteneşte să te retragi, să-ţi vezi de la Constantinopol la fiecare 10 zile, trimite si
sănătate şi să-ţi pregăteşti forţele pentru lup­ le caute la poştă.
tele apropiate.
Dela venirea mea în Paris n’am făcut nimic,
n’am scris nimic, din cauză că sînt grozav de IV. Lui AL Hurmuzachi. 2
desgustat de politica negustorească a Franţei.
Interesul bănesc stăpîneşte cele mai multe su­ lassi, 14 Mart. 1865.
flete, aşa incit Bursa se urcă pe măsură ce Iubite Alecu,
chestiunea libertăţilor europene scade. E o ade­ îmi pare foarte bine că ai remas mulţemit de
vărată cumpănă, minuită de două mobile in­ cetirea Sgîrcitului risipitor şi de Gramatica mea. 2
fame : egoizmul şi orbirea patimilor. Voi cerca Nu am avut niciodată pretenţie de a fi un gra­
să mă folosesc de memoriul ce mi-ai trimis, matic desevârşit şi dacă m’am apucat de o
pentru a extrage din el cîteva articole; totuşi asemine lucrare grea, am făcut-o pentru a
nu iau nici un angajament. Simt că-mi va veni înlesni străinilor studiul limbeî noastre. Am
iarăşi cerneala în vîrful penei, cînd vei fi tu adoptat deci sistemul de ortografie cel mal
lîngă mine; deocamdată însă călămarea e goală. simplu, pentru că m’am gândit şi la poporul
Am revăzut pe cea mai mare parte dintre com­ nostru, carele nefiind poliglot nu ar putea nici
patrioţii noştri, şi asta dintr’o cauză foarte bine- odată ajunge a-şi serie limba curat, după orto­
cuvintată: că-i întilneşti totdeauna şi pretutin­ grafiile încâlcite şi prea învăţate din Ardeal. De
deni. Numai unul, acela, pe care aşi fi mai vreme ce voim a respândi luminile în popor,
curios să-l văd, îmi scapă ca o nălucă. E vorba trebue să-i înlesnim învăţătura, iar nu să-l
de Aristia! îl strig pela toate ecourile şi eco- spăriem cu sistemuri de etimologie, mai cu
urile-mî răspund : nu-i! 2 Ce trebue să cred seamă că etimologomania este una din boalele
de înverşunarea asta a soartei, împotriva rea- care ameţesc mai reu mintea omului. Am cu­
lizăreî celei mai scumpe dorinţe a mea? noscut la 1848 un călugăr din Cernăuţi, carele
încep să cred, că Aristia e numai o poveste, pretindea că toate limbile lumei se trăgeau din
că n’a existat nici odată si că această nălucă latină, şi au dovedit chiar că numele lui Na-
e zemislită numai de imaginaţia popoarelor. O buchodonosor e latin curat! Ţi-aşi fi trimis de
să-mi răspunzi poate, că de vreme ce Prinţul mult portretul meu dacă l-aş fi primit dela
Paris. Am scris fratelui meu ca să caute în
1 Ms. 803 traducere, una din lăţjile ce am lăsat acolo şi să-mi expe-
8 C. C. Aristia, poet, profesor (1800—1880). A tra­ duiască prin postă vre-o câteva exemplare de
dus: «Paralela sau vieţile bărbaţilor iluştrii, de Plu- un portret destul de bun, însă pân’ acum nu
tarch, «Iliada», «Saul» de Alfieri, «Biblia sacră», «Psalmi» am primit nimica. Sper cu toate aceste că în
etc. Printre operile originale are scrieri în versuri: curând voiu pute să-ţi împlinesc dorinţa. Acum
tPrinţul român, stanţe epice închinate Românilor». Bu­
cureşti 1843. In «Propăşirea» p. 180, Alecsandri face 1 Manuscrisul în proprietatea D-luI D. Onciul.
o critică batjocoritoare acestei scrieri. 2 Granimaire de la langue roumaine, Paris, 1863.