Page 12 - 1905-11
P. 12
232 LUCEAFĂRUL Nrul 11, 1905
mă ocup cu tipărirea unul mic vodevil într’uu lucra fără mine şi în anul acesta. Neavînd mai
act intitulat Rusaliile in satul Iul Cremine, o multe sănătăţi de schimbat, ca cămeşile, găsesc
piesă ce s’a jucat în (jilele trecute la Bucureşti de cuviinţă a păstra pe aceea ce am şi care
şi care aQ indignat pe Nichipercea.* Acest giurnal este destul de hîrbuită.
caraghios mă dechră om făr’ de moral, şi mă Nu ştiu care-I isteţul iscoditor a ideei de a
plânge că mi-aşi fi sterminat reputaţiunea mea condemna pe membrii Societăţei literare a se
de autor! aduna în luna lui Cuptor. Avut-a el de gînd
în curând ţi-oifl trimite acea grozăvie fatală a ne îndemna ca să lucrăm mai cu foc?
reputaţiunel mele, şi vei vedea în cuprinsul el Orî-cum să fie, eu unul sînt decis a sta pe
cum au ajuns de stropşită biata limbă românească loc, mai cu seamă că am început o cură de
în gura unor pedanţi ce se cred mal români apă de Kissingen. îmi trebuesc încă vr’o 30
când îşi adaogă un us în coada numelui lor. de zile pentru ca să înghit ulcioarele de cari
Personagiul cel mal comic este un profesor de am făcut provizie. Deci, cu mare părere de rău
sat, anume Ion Găluşcă, dar care a găsit de mă văd în neputinţă de a răspunde la patrio
cuviinţă a se numi Ionus Galuscus, supt cuvînt tica chemare a D-lui V. A. Urechiă.
că s’ar trage dintr’un general roman ce a făcut Nota bene. E de prisos a cerca de a mai
războiul cu Galia pe timpul lui Cesar. deştepta în mine simţiri de devotament — pa
Am aflat că toţi Ardelenii aflători în Bucureşti triotism — glorie etc. De cînd aceste cuvinte
au rămas furioşi asupra mea, lucru de care au ajuns a fi deviza şarlatanismului politic, ele
puţin îmi pasă, căci mai am încă destule săgeţi nu mal afi nici o influenţă asupra-mi.
ascuţite în tolbă. Aşadar, pentru ca să mintui această scrisoare,
Lucrurile politice merg rău. Discredit şi des- te rog să-mi trimiţi îndată cu posta manu
ordin, aceste sânt deviza guvernului de astăzi. scriptul lui C. Negruzzi, asupra florei române
Pe deoparte înverşunarea partidelor pol ce (sic!) pe care ţi l-am încredinţat şi de care am mare
pe de altă parte nepăsarea celor ce se află la trebuinţă 1
putere, a produs o stare de lucruri foarte tristă Vei îndatora prea mult pe al tău amic
de privit . . . . astfel de tristă, că dacă n’aşi fi V. Alecsandri.
început publicarea poeziilor mele, 2 m’aşî duce
peste nouă mări şi nouă ţări. — Dumnezeu să Am văzut în mai multe rindurî pe frate-tău
ne lumineze, căci sîntem căzuţi intr’un mare Costandin la Bucureşti şi l-am găsit foarte
întuneric. afectat de criticele unor jurnale. Cine l-a scos
Adio, te sărut frăţeşte din minte ca să lase Dulceştii - pentru ca să
se amestece în tărîţe politice?
V. Alecsandri.
Complimente şi prietenii familiei tale. VI Lui Pantazi Ghica. 3
Mirceşll, Oct. 1865.
V. Către acelaş. 3
Iubite Pantazi, eşti un om de spirit, un scrii
Mirceştt, 1 August 1868. tor salutat, un amic devotat, dar al două mari
Iubite Alecu!
cusururi: mai întîi pe acela de a voi să bucă-
în vara aceasta, păcatele şi nevoile m’au tăreşti tu culina presei, pe urmă acela de a
împins a merge la Bucureşti şi a doua zi după cere totdeauna lucruri imposibile. Oh! Mogo-
sosirea mea am căzut bolnav. Apa dulce a şan incorigibil! ce dimon te împinge să-ţi
Dîmboviţei şi aerul parfumat de principiurî a înmoi pana în cerneala înveninată a gazetăriei,
Capitalei mi au dat un so ă de holerină de şi să-ţi prăpădeşti talentul într’o serie periodică
care am pătimit vre-o şese săptămînî. Deabia de articole, uitate îndată ce au fost cetite, pe
acum am început a-mî redobîndi puterile şi cînd eşti capabil de a face o lucrare, de care
tocmai acum am primit un telegram dela D-l ţara Dtale să se fâliască. Cu spiritul Dtale de
V. Alecsandrescu Urechiă, prin care mă înştiin observaţie, ai putea scrie un Gil-Blas românesc,
ţează că Societatea literară are a-şi deschide care să facă parte din orice bibliotecă, ne-ai
şedinţele în cursul lunei lui August, adecă în putea da o serie de romane de moravuri, care
timpul celei mai groaznice fierbinţeli. să te pună în rîndul dintîi în literatura conti-
înţelegi că am tot atîta dorinţă de a mă în
toarce la Bucureşti, cât a mă duce în sînul de- 1 L-a trimis în urmă d-lui 1. Negruzzi, pentru «Con
ertului de Zahara, prin urmare Societatea va vorbirile literare», unde a şi apărut.
2 Loc în nordul Moldovei, unde C. Hurmuzachi, di
1 V. Nikipercea (863, p. 103. stins politician şi fost ministru al României, avea o
2 Suvenire şi Mărgăritarele. moşie.
3 Manuscris orig. in proprietatea D-Iul D. Onciul. 8 Ms. 2619. Traducere.
