Page 14 - 1905-11

234 LUCEAFĂRUL Nrul 11, 1905

pe care nici o furtună nu I-a putut distruge, glezuluil 1 Asta e tot ce voiau! Acum e rîndul
căci a fost cimentat cu anticul şi neperitorul lui Crawly să le arate cît costă un asemenea
sînge Roman. Din acel cuib binecuvîntat de chiul şi din nenorocire ţara va plăti prostiile
D-zeu mulţi vulturi se vor înn’lţa pe ceriul reprezentanţilor săi.
României, fără ca de azi înainte nimeni să într’o săptămînă cît am stat la Bucureşti, am
îndrăznească a se încerca de a le smulge penele strins destul venin ca să umplu cu el o în­
aripilor. treagă serie de satire, dacă aşi voi să mă cobor
Prezentul şi viitorul nostru începe a se afirma în arena noroioasă a luptelor noastre politice,
supt razele soarelui latinităţeî, precum înnalţii dar nu mă voi cobori, fii liniştit. Adversarii pe
munţi ai Carpaţilor, cari prin negurele întu- care aşi risca să-i întîlnesc acolo, sînt prea
nerecului apar ca un lanţ de nuorl şi, cum puţini prezentabili.
răsare faptul zilei, iau formele lor şi aspectul Bucureştiul a ajuns acum focarul infect al
de giganţi. tuturor miazmelor pestilenţiale care corup mo­
Eu sînt fericit că mi-am văzut visul cu ochii, ralul unui popor. Domneşte în el o atmosferă
fericit că mi-a ajutat D-zefl a contribui la ridi­ de ură şi de mişelie care ar produce cu uşu­
carea statuei maiestuoase a Latinismului oriental rinţă comunarzi, dacă n’ar fi potolită de jos­
în faţa Latinismului occidental; fericit mai cu nicia caracterelor. Oamenii sînt răi, violenţi în
seamă de simpatiile ce am cîştigat în inimile limbaj, urăsc pînă la turbare, dar val ! poltroni.
tuturor Românilor ce ţintesc privirile spre viitor. Asta mai scapă societatea.
Acestora le trimit sincerile mele mulţemirl Ah! iubite prietene, cum se urmează gene­
pentru călduroasele lor felicitări şi le urez re­ raţiile şi nu se aseamănă de loc! Ce nobleţă
alizarea dorinţelor celor mai scumpe de sentimente, ce cavalerizm odinioară şi ce
V. Alecsandri} murdară mişelie, ce de ticăloase josnicii astăzi!
şi cînd te gîndeşti că e acelaşi popor!
Altădată oamenii priveau patria în faţă; as­
Vili. Către C. Negri. 2 tăzi privirea se opreşte la pungile acelora care
Mirceştî, 15 Iulie, 1876. le mai ati încă; altă-dată strigat! izbîndă, as­
tăzi strigă mizerie .. . Limacele 2 demagogic îşi
Iubite Costaki, viu din Bucureşti, unde m’am
dus să văd pe frate-meu care a fost destul de lasă balele peste toate; trebue să faci trei băi
ca să te curăţi, după o şedinţă a camerei ac­
greu bolnav şi pe care 1 am găsit foarte abă­ tuale.
tut. Voiam să-l iau de-acolo ca să-l supun Ia Dar, răbdare; eclipsa va trece, ca atîtea al­
mine acasă unui regim salutar de linişte şi de tele şi soarele nu va pieri pentru vecie de pe
hrană bună. Nu m’a putut însoţi, dar va veni cer, fiind-că s’a proiectat pe el umbra unui
în curînd şi anume îndată ce Crawly va pleca Rotschild.
din Bucureşti. Bietul Crawly, în ce iad a in­ Pe cînd revederea noastră? Mi-e tare dor de ea.
trat, căutînd să construiască o bună cale ferată!
Nu-ţi poţi închipui imensa vrăşmăşie ce şi-a Al tău
atras-o din partea aşa-zişilor patrioţi, pentru că V. Alecsandri.
le-a şters un caşcaval colosal — sub forma
unei concesiuni. Vei ceti gazetele şi vei vedea Paulina şi Mărie te îmbrăţişa că cu dragoste.
în ce mod înţelege noua Cameră să plătească
angajamentele ţărei faţă dc străini şi cum as­ IX. Colonelului 1. Piroski. 3
tăzi nu se dau înapoi nici în faţa unui faliment
al statului român. Numai să-şi poată satisface Mirceştî, 11 Iunie 1878.
pica patrioţii desamâgiţi şi puţin le pasă, dacă Frate Piroski 1
creditul ţârei suferă o scădere pe pieţele Lon­
drei şi a Parisului! l-a traseră un chiul En- A tale versuri prietinoase
In al meu suflet aii deşteptat,
1 Adresa omagială a Aradanilor, trimisă după triumful Simţiri plăcute, simţiri duioase
dela Montpellier şi iscălită de V. Mangra, e alăturată Şi-un dor de viaţă îndelungat.
la scrisoare. Ea conţine clteva fraze naţionaliste, semne
ale unui neţermurit entusiasm ce a cuprins şirurile
populaţiei române. «Poete roman 1 Tu ai fost cel mai ' Româneşte la Alecsandri.
mare cîntăreţ în cel mai mare concert 1 Triumfătorule 1 2 La limace.
Tu eşti mîndria naţiune! române». Aceeaş scrisoare- 3 Originalul în proprietatea Academiei. Necatalogat
răspuns a fost trimisă de Alecsandri altui fruntaş, aradan 1. Piroski, prieten intim ai familiei Alecsandri. Politician
«Domnului Aron Hamzea, profesor de teologie» (Vezi cuzist de frunte. El a propus proclamarea lui Cuza de
Observatoriul pe 1878 Nr. 50.) Domn al Principatelor Unite. — întreţinea corespon­
* Mss. Acad. 2619. Traducere din franţuzeşte. denţă în versuri cu Alecsandri.