Page 22 - 1905-11
P. 22
242 LUCEAFĂRUL Nrul 11, 1905
CUGETĂRI 1
de V. flLECŞflMDRI.
In ghindă văd pădurea, în azi văd viitorul Vorba zisă, lucru gata.
Cu cît mal mare-l rîul, cu-atît mal mic izvorul, *
• Ori şi care plăcere îmi este mai iubită
Tăcere de mormînturl, tăcere’ngrozitoare! Cînd de o faptă bună o fac de-i însoţită.
De cît al lumel zgomot, mult mal pătrunzătoare.
* *
Jelirea omeniiel răsunet val I nu are ; Te-aî înălţat atîta prin faptele sublime
Cea mal cumplită crimă e oarba nepăsare. C’a mea recunoştinţă n’ajunge-a ta’nălţime.
* *
Ce nu puterea poate, pot vorbele duioase Te-am resădit; de acuma tot creşte şi te’nalţă.
Şi mai mult decit ele pot lacrimi mincinoase. *
* Nu pot să-î întind inîna căci e prea jos de mine.
A tremura de frică este a muri de viu, Ce are-a face un vultur cu micile vîjine.
A părăsi virtutea este-a intra’n sicriâ. *
Nu frunte lontra frunte, dar frunte lîngă frunte, Pe margine de fluviti, setos dacă te pleci,
Nu mînă contra mînă, dar mînă strînsă’n mînă. Ades el te atrage în sinu-î să te’neci
* *
Purecele sprinten, potcovit cu fer Zării o peatră scumpă într’un adine de rîpă.
Dintr’o săritură sare pînâ’n cer. Mă coborîl în fundu-i; şi ce găsii? Nimică.
•
La jumătate calea să fii cosit de moarte 1 Ms. Acad. Rom. No. 821 ; un caiet întreg, intitulat «Fragmente
Şi să-ţl îngropi norocul pîn’ a nu cădea’n groapă. şi cugetări». Scrise la 1882 şi 1883.
Articolele, scrisorile originale şi informaţiile din acest număr, ‘închinat memoriei lui VAS1LE
ALECSANDRI, cu ocazia ridicărei statuei dela laşi, ne-au fost puse la dispoziţie de cătră dl
llarie Chendi şi Dşoara E. Carcalechi.
PARI DE SEAMĂ Şl NOTIŢE BIBLIOGRAFICE.
V. A l e c s a n d r i : Scrisori Publicaţie îngrijită de recţia sănătoasă şi atît de importantă în istoria litera-
11. Chendi şi E. Carchalechi, Bucureşti, Socecu, 1904, turel române şi rămîndu-şi consecvent ca totdeauna |în
pp. 317 + XXXIX, preţul L. 3‘50. viaţă, avu energia să ducă la îndeplinire lupta grea a
Dl II. Chendi şi D-şoara E. Carcalechi au meritul de bunului simţ Împotriva opiniei publice destrăbălate.
a fi început o lucrare de cel mal mare interes literar: Aceşti doi luptători aâ găsit în Alecsandri pe poetul,
culegerea şi publicarea scrisorilor Iul Alecsandri. Volu care trebuia să ilustreze prin operele sale programul
mul I. cuprinde scrisorile cătră T. Maiorescu, I. Ne- bine hotărît al Junimel şi care mai de mult, ascultînd
gruzzi, A. Papadopol-Callimach şi Paulina Alecsandri. numai de simţul săfl artistic, punea în practică, în mod
Cele mal însemnate sint cele (cunoscute în parte) scrise inconştient, teoriile Convorbirilor D.n scrisorile aceste
dlul I. Negruzzi, căci din ele vedem ce rol însemnat aflăm şi date foarte preţioase despre influenţele cari aQ
a avut Alecsandri în redactarea Convorbirilor literare. fost hotărîtoare pentru creaţiunile lui A. De curînd într’o
Rolul Iul însă nu trebue esagerat. Alecsandri a fost un frumoasă conferenţă ţinută la Sibiiu, dl Dr. I. Borcia
sfetnic bun al dlul Negruzzi şi un colaborator sirguin- a arătat, scoţînd datele din volumul acesta, căror îm
cios, dar Convorbirile s’aîi înjghebat fără de el. Sufle prejurări se datoreşţe inspiraţia lui Despot Vodă. In fe
tul lor aii fost domn i I. Negruzzi şi Maiorescu, cel din lul acesta se poate urmări aproape fiecare scriere a
ţii dedieîndu-se cu totul revistei, refuzînd posturi în poetului. Despre felul cum lucra A. avem iarăşi amă
semnate 1 ) ca să poată duce mai departe revista, iar al nunte interesante. Vara nu producea mai nimic, dar
doilea, teoreticianul el, care i-a dat dintru început di iarna, în singurătatea scumpei sale moşii dela Mirceşti,
se năşteafi cu o repeziciune uimitoare neperitoarele sale
i Vezi scrisoarea LVi versuri. Singurătatea aceasta, izolarea de_viaţa politică
