Page 3 - 1905-11
P. 3

ALECSANPRI LA PĂRINŢI §1 [LA ŞCOALĂ,
        Caşi originea, învălită în lumină nedesluşită ciare*şi de ale’statului vecinie pe drumuri, dela
      a rămas pînă acum viaţa lui Alecsandri în fa-   Iaşi la Bender şi dela Bender, unde făcea negoţ de
      milie. In tot mormanul de scrisori se găsesc   sare, la Iaşi, pînă a-şl agonisi avere respectabilă,
      uimitor  de  puţine  părţi  despre  felul  cum  carac-j  ,,—  el  timpul  nu  şi-l  închina  educaţiei  copiilor  săi.
      terul şi ocupaţiile bătrînulul Alecsandri se oglin- Mama, despre al cărei grad de cultură ştim
      deafl  în  amintirea  poetului.  Nu  aflăm  aproape   foarte  puţin,  pare  a  fi  condus  gospodăria,  des­
      nimic  despre  contactul  aceluia  cu  rudele  sale,   tul  de  grea  pentru  proprietara  mal  multor
      despre  rolul  Iul  şi  al  soţiei  sale  în  educaţia   moşii.  Cari  vor  fi  fost  deci  momentele  de  apro­
      copiilor.  Tot  aşa  de  să­                       piere între părinţi şi co­
      racă  în  amintiri  despre                         pii?  Ele  par  a  se  fi  re­
      părinţii  săi  este  opera                         dus  mal  mult  la  zilele
      poetică a Iul Alecsandri.                          de  sărbători,  pe  cari  fa­
        Avut-a  poetul  nostru                           milia le ţinea acum după
      parte  de  acea  creştere                          vechile   obiceiuri   bo-
      intimă,  la  care  părinţii                        ereştl,  cu  toate  fasturile
      ţin să contribue cu toată                          creştine. 1 )
      influenţa  ce  o  pot  avea                          Ceeace  influenţa  pe
      asupra  copiilor,  supra-                          băiat  mal  mult  era  co-
      veghindu-le  toţi  paşii,                          prinsul  casei:  grădina
      tatăl  în  direcţia  intelec­                      cea  largă  a  casei  lor  din
      tuală  şi  mama  în  cea                           Iaşi  şi  curtea  din  Mir-
      sufletească, sau a fost lă­                        ceştl,  pe  întinsul  căreia
      sat  în  grija  unor  dascăli                      se sbenguia în dragă voie.
      străini  şi  a  guvernan­                          Erau  acolo  şi  cîteva
      telor ?                                            fete, nu tocmai spălăţele,
        S’ar  părea  că  a  fost                         de  cari  se  leagă  amin-
      cazul din urmă.                                    rile  lui  cele  mai  intensi­
        Tatăl,  un  om  de  o                            ve, faimosul Forojan, ne-
      strălucită  inteligenţă,  fi­                      astîmpăratul ţigănuş, din
      nanciar  ager,  «strîns  la                        care,  în  scrisoarea  sa
      pungă»,  cum  ii  zice  un                         către  Ghica,  a  creat  un
      biograf,  s’a  ridicat  prin                       tip simpatic; jupînea-
      stăruinţă  din  starea  mi­
      zeră  de  vechil  la  înal­                         i) Vezi răvaşul din 25
      tul  grad  de  logofăt  al                         Aprilie 1886 către AI. Papa-
                                                         dopol Calimach, — în
      ţării. Vecinie preocupat                           voi. I. de Scrisori (Ediţia
      de trebile sale finan-       v. Alecsandri ta iss3.  Chendi-Carcalechi)
   1   2   3   4   5   6   7   8