Page 4 - 1905-11
P. 4
224 LUCEAFĂRUL Nrul 11, 1905
sa Gafiţa, Stoica vizitiul, sad «vezeteul», cum ziasmul lui pentru carte n’a fost tocmai mare.
scrie el, Costache bu.ătarul şi alte mlădiţe fa- «In timpul cît am petrecut aci, cea mai ma
raoane, cari făceau slujbă robotiră boerulul şi-I re plăcere o găseam în privirea dealurilor în
răsfăţaţi coconaşul. Aceşlî tovarăşi de copilărie, verzite a Socolăî. Vederea orizonului îmi insu
pe cari mal tîrziu îi întîlnim singuratici şi fla dorinţi de zburare. Sosirea rîndunelelor,
prin comediile lui, şi îndeosebi ştrengăride fă ivirea cîrdurilor de cocoare pe albastrul ce
cute cu singurul său amic de joacă Porojan, riului, îmi producea un ncastîmpăr sufletesc,
dovedesc libertatea de mic prinţişor, în care a ce intriga mult pe bravul soldat al lui Napo
crescut pină la vîrsta de şcoală. Alergările »de leon.»
pe cînd răsărea soarele pînă ce apunea«, ro Resultatul acestui studiu de sigur n’a fos,
stogolirile prin stoguri de fîn şi celelalte mici mal mare de cum îl presimta poetul însuşi:
fărădelegi copilăreşti, sînt probe de vigoaie şi »Un pic de franţuzască, un pic de nemţască£
de sănătate, pe cum şi de o timpurie dragoste un pic de grecească şi ceva istorie şi ceva ge
pentru natură şi pentru o viaţă visată, fără griji ografie pe de-asupra" 1 . Dintr’o reclamă aiul Cue
serioase. nim, după esamenul de vară pe anul 1831,
La 6 ani începe instrucţia, nu însă sub ochii reclamă în care se află publicate «numele şco
vigilent! al tatălui, cum era cazul cu Kogălni- larilor cari s’aii învrednicit de laudă pentru zi-
ceanu, ci sub conducerea unui călugăr, grec losul în feluri de învăţăturl«, găsim pomenit
probabil, unui învăţător ca Chir Gaitanis, de şi pe Alecsandri, elev în »patrule clas«, — lă
care în urmă a făcut atîta haz pentru al lor udat »pentru istoria naturală, mitologhie şi
tipto, tiptis}) Călugărul Gherman nu e cunoscut analis«. 2
numai ca luminător al lui Alecsandri. De nu Baza culturală a Iul Alecsandri se prezintă
mele lui se mal leagă şi vînzarea manuscriptu prin urmare cu un caracter enciclopedic, dar
lui istoriei lui Şincaî către Prinţul Grigore Ghi- în general superficială.
ca 2 ). El a fost »un amic al casel« Alecsandri, dar Dacă dela Cuenim n’a profitat mult, Alecsan
încolo un bătrîn pedagog de soiul acelor cari dri a ştiut în schimb să folosească timpul bine
pentru bunătatea lor servesc bâetilor ca ţintă în tovărăşia colegilor săi de pension şi mal
de glume. In casa poetului, părintele Gherman mult cu aceia dintre el, Ia cari fantazia era mai
primea şi elevi externi pintre cari pe Millo şi pronunţată, ca Millo, actorul de mal tîrziu şi
M. Kogălniceanu. »Acesta venea în toate zilele, fraţii Cuciuc. Dintre toţi, mal vil în amintirea
îmbrăcat în cutnie şi purtînd un işlic rotund poetului au rămas aceşti din urmă doi băeţi
de pele de miel«. 3 de boer bogat, de origine turcească, înzestraţi
La 1827 deci, cînd a început să slovenească, cu o inteligenţă remarcabilă, dar şi cu o fan-
societatea micului Alecsandri nu mal e compusă tazie aprinsă, bolnavă, graţie căreia au avut
din suita de robl-tiganl, ci din copiii boerilor un sfirşit înfiorător.
fruntaşi din capitala Moldovei, cu cari, mai tîr Fraţii Cuciuc, Dumitrachie şi Alecu, au fost
ziu, avea să lupte împreună în atitea cauze prietenii cel mal de aproape ai Iul Alec
comune. sandri. Dela el a auzit pentru întiaş-dată
Cercul cunoştinţelor Iul de oameni şi învă povestea Iul Robinson. »De atuncea mintea mea
ţători se lărgeşte tot mal mult. La 1829 pără devenise un museu de tablouri ce reprezen
tau corăbii sfărmate şi valuri de mare umflate
seşte pe modestul Gherman, pentru a-I schimba cît munţii.« Un fel de dor de aventuri şi de
cu «magistrul de pansion« 4 Cuenim, »un sol călătorie se deşteptă în el, caşi în sufletele
dat din armiile lui Napoleon, rătăcit şi rămas bolnave ale camerazilor săi. «Mare înrîurire au
în Moldova«, 5 pedagog sever după un sistem esercitat asupra imaginaţiei mele întîmplările po
mal occidental. Pensionul francez al lui Viclor vestite de fraţii Cuciuc.» 3
Cuenim pare a fi fost bine organizat; avea 6 Ce s'a ales din aceşti prieteni — cu cari
»clasurî« şi profesori calificaţi. Dispăruseră nu ne vom mai întîlni în biografia de faţă —
anii de hoinarire, şi copilul răsfăţat trebuia să
stee acum «ghemuit pe pupitru». El era obligat o ştim din altă parte. Asupra lor, zice Gh. Sion
a se deştepta »de dimineaţă, în sunetul unul li în fantasticul său articol »FraţiI Cuciuc,« plana
ghean de alamă, lovit ca un tam-tam chine un blestem. Pină departe îndărăt, în a patra
zesc de doamna Cuenim». generaţie, fiul ucisese pe tatăl său şi aceaş
In cel cinci ani cît a stat în pension, entu soartă de paricizl ii ajunsese şi pe el. învăţase
ră carte Ia Cuenim şi în urmă la Academia
Mihaileană; Dumitrache ajunse slujbaş la lo-
1 Scrisoarea XI. din Ghica, Scrisori (Ed. 1884)
- Fragment autobiografic, Ms. Acad. Rom. 822 p. II.
3 Ghica, Scrisori p. 241. 1 Scrisoare despre Porojan.
4 Albina, 1830, p. 318. 2 Albina pe 1831 No. 102.
* Fragmentul autobiografic. 8 Despre Porojan.
