Page 7 - 1905-11
P. 7
Nrul 11, 1905 LUCEAFĂRUL 227
lăsat urme, — dar destul de patriot pentru a-î poartă iscălitura «L.-Colonel Alecsandri, ancien
face o şcoală politică mai serioasă şi a-1 cali Agent diplomatique de la Roumanie â Paris et
fica pentru misiuni mai înalte. â Londres». Broşurele probează orientarea lui
Esperienţa asta avea să-i serviască în curînd. Iancu Alecsandri în materie de finanţe şi sta
Începîndu-se acţiunea de unire a principatelor, tistică.
el era printre oamenii de încredere ai lui Cuza. Foarte activ pare a fi fost între anii 1879 şi
O odă a lui, tipărită pe foaie volantă, circula 1881 în calitate de corespondent parizian al
în public şi făcea propagandă pentru ideia cea ziarului «Pressa» d : n Bucureşti. 1 într’un stil
mare. Drept recunoştinţă Vodă îl numi agent viol, impresionist, cu reflexii spirituale asupra
oficios la Paris. 1 timpului şi a zgomotului din capitala Franţei,
Iată cum însuşi Vasile Alecsandri descrie el scrie despre fazele vieţii politice şi în deo
aceşti ani de activitate ai fratelui sau: sebi ale celei parlamentare. Aproape nimic nu-i
«Fratele meu a servit în armată din cea scapă; atinge stările din Germania şi Austria,
mai fragedă tinereţă, şi după un şir îndelun chestiunea orientală şi altele. Prin ele presară
gat de ani s’a retras cu rangul de locotenent- şi amintiri Iite>ari-istorice, ca în corespondenţa
colonel. El a mai servit ţării timp de 6 ani dela 4 Ian. 1880, cînd vorbeşte despre Gr.
ca agent al României, izbutind, prin tactul Alecsandrescu. Forma literară a acestor articole
său şi simpatia ce insoirase guvernului fran se apropie mult de tonul scrisorilor lui Vasile
cez, a da Agenţiei nostre oficioase un carac Alecsandri:
ter oficial. Toţi Românii din Paris n’au avut «Tabloul general al Parisului, — zice el într’un loc
decît a se lăuda, de modul cum a condus — poate fi rezumat în cîteva cuvinte: Zăpadă ne-
afacerile Agenţiei, într’o epocă, unde ţara noa sfîrşită! Ger cumplit! Mizerie sfâşietoare! Administra
stră nu avea nici o importanţă politică, şi ţia luptă, oamenii luptă 1 Caii, aceşte animali (I) voinici
unde totul atîrna dela dibăcia persoanelor în şi resemnaţi, luptă. Singure femeile aleargă vesele şi
sărcinate cu apărarea intereselor ei». par a desfide mînia cerească. Ce focar în ele!»
Şi iarăş:
«Cunoşti mai bine decît ori cine cit a lu Literatură curată.
crat Iancu.. . Cele două scrisori ale lui, adre De altfel acum, către sfirşitul vieţii lui, cînd
sate prinţului Qorciacoff în chestia retroce- cumplita boală, ce avea să 1 doboare, 2 se anunţa,
dărei Basarabiei au avut un răsunet destul el reveni în mod serios la ocupaţiile sale lite
de mare în Rusia, pentru ca să merite a li rare, pentru a dovedi că în tot timpul consa
se răspunde din însuşi cabinetul marelui can crat politicei n’a încetat un moment a-şî ago
celar rusesc. Iancu, aşezat în Paris de mulţi nisi, prin lectură, o cultură din cele mai se
ani, a făcut o propagandă activă printre oa rioase.
menii politici din Paris şi printre jurnalişti La 1881 (Sept. 12) Alecsandri vesteşte pe d-1
în interesul României etc». 2 I. Negruzzi, că Iancu i-a promis să devie «co
Această largă recunoaştere a meritelor poli respondentul Convorbirilor». Doianiînurmăabia,
tice din partea frate-său, poate fi uşor contro trimite întîia bucată literară spre publicare, nu
lată. Dosarele de manuscripte ale Academiei vela Dor de morii. «Mă grăbesc a ţi-o comu
păstrează coresDondenţa politică a lui Iancu nica, — zice poetul în s.risoarea către amicul
Alecsandri cu Balligot de Beyne, secretarul lui său Negruzzi — şi a te ruga ca să o publici
Cuza, cu Costache Negri, A. Cantacuzino şi alţii, în viitorul număr, căci astfel ai face o mare
cuprinzînd toate rapoartele diplomatice ale ce mulţumire bietului meu frate care pătimeşte de
lor două ţări pe anii 1859—1866. o boală foarte grea şi prin urmare trebue să
Căsătorindu-se cu o franceză, Iancu Alecsandri fie încurajat spre a-şi alunga ideile posomorite
trăieşte mai mult la Paris, continuînd a fi fo ce-1 torturează».
lositor ţării sale. La 1871 tipăreşte broşura Nuvela apare (v. Convorbiri XVII. (1883) p.
Apercu sur le projet de pont de fer entre Giur- 330 şi 370). E povestirea unei iubiri sentimen
gevo et Rustchuk; la 1879 Etat economique et tale între un tînăr visător şi o călugăriţă. Fe
financier dela Roumanie. Broşura din urmă cioara moare de dor, aştepându-şî iubitul, iar
el e chinuit viaţa întreagă de amintirea ei. Un
1 «Frate-meu e numit agent oficios al Prinţului la fel de apologie a dorului de cei ce nu mai
Paris. E un băiat inteligent, activ, serios şi discret. sînt între noi.
Poţi să-i spui tot şi să te bizui pe devotamentul lui în Caşi în corespondenţa sa socială-politică,
causa naţională, — scrie Alecsandri lui Ghica în scri
soarea dela pela 3 Martie 1859. 1 Articolele tăiate şi lipite într’un volum, se păs
2 Scrisori către Al. Papadopol Callimach din 17 ş' trează printre manuscrisele lui.
4 Maii 1884. 2 Cancer în gît.