Page 8 - 1905-11
P. 8
228 LUCEAFĂRUL Nrul 11, 1905
Iancu Alecsandri se afirmă de bun povestitor. ce pot zice că m’a mişcat, e simpatica atenţie acordată
«Dor de morţi» place, şi amicii, tinînd seama de D-ta limbei în(rebu ! nţate de mine în «Dor de morţi»..
şi de starea sufletească a autorului bolnav, se Îmi aduc aminte că, întt’o zi, coboiîndu-te de la Tri
grăbesc să-I felicite. Printre aceştia era şi d. buna Camerei, după un discurs briliant prin limbă şi
Maiorescu. Plăcut atins de atenţia delicată din prin idei, fratele med îţi eşi în drum şi stringîndu-ţi
partea măiestrului criticei române, pe care Iancu mina îţi zise: De unde ai mai cules acea limbă ? —
Alecsandri îl aprecia mult, iată ce-I răspunse: «Din legendele D-tale», răspunseşl D-ta cu o afecţie con
frăţească.
Paris, 30 Decembrie 1883. Clnd li se întîmplă unora de a păcătui în litere şi de
a pune mîna pe vre-o idee curăţită sad pe vre-o
Scumpe Domnule Maiorescu! 1
espresie taman — cum aş zice dacă aş fi un adept al
Dacă putea ceva să mă liniştească asupra urmărilor Mahdiului — să stil bine că legendele unuia, mindra
sumetiel mele literare, sumeţie fără voie, erati tocma proză a altuia, ad încolţit în spiritul lor. Şi iată cum,
acele cîteva rîndurl indiscrete, ce al binevoit a-mt cu ajutorul lui D-zed, m’am învrednicit a scrie «Dor
arăta. Nu caut a lovi în mindria nimănui, zicînd că, de morţi» după legea şi după pofta inimei a acelui cu
subsemnate de Maiorescu, ele ad pentru mine un preţ legende şi a acelui cu proză mîndră.
ce nimcne nu le-ar putea da. Ştii admiraţia mea pentru autorul Epigonilor şi a
«Dor de morţ » s’a născut în mijlocul unor încercări
extreme pentru mine: ceasuri de sfîrşenie ... Ce să nunţei Împărăteşti. Sărmanul, sărmanul Eminescu I Ce
scumpă pierdere 1 Voi primi cu recunoştinţă volumul
mai zic? Nuvela mea o trimiţi! (sic!) lui Vasili, ca un scrierilor lui şi acel a! lui Kotzebue.
adio nemărturisit; el o trecu la ordinul publicului, la
care — să mă crezi — nici mă gindeam. Şi iată cum Crede-mă, D-le Maiorescu, al D-tale sincer devotat...
avui fericirea de a fi cetit şi jadecat de D-ta după Afară de mărturisirea credinţei sale în materie
pofta ini mei mele. de limbă, scrisoarea asta mai dovedeşte adînca
Că fisionomia maicei Maria, pe care am cunoscut, pricepere a lui Iancu Alecsandri pentru opera
te-a interesat, nu sînt surprins, dacă trăsăturele ad fost lui Eminescu. Peste cîteva luni, în scrisoarea
esacte. Că limbagiul lui Iorgu *** şi tonul general al pomenită la începutul acestui articol, el revine
scrierii ţi-o plăcut, e deja măgulitor pentru mine; dar asupra poeziei nefericitului poet. Vorbeşte de
«demonstraţiile zgomotoase» ce făcuse înainte
1 Scrisoare inedită. Orig. in proprietatea d-lul Maiorescu.
cu zece ani în favoarea lui «Călin» (citit de
Eminescu în casa d-luî Maiorescu şi în pre
zenţa lui Iancu Alecsandri, cu titlul «O nuntă
împărătească»). Semnalează întîlnirea de idei
dintre cîteva rînduri ale Satire! I. şi un docu
ment chaldean, tradus de asiriologul Oppert şi
numeşte pe Eminescu «vrednic următor al ace
lora cari au deschis calea mîntuirei, scumpa
noastră limbă din cronici şi din balade».
Entuziasmul lui Iancu Alecsandri pentru Emi
nescu, faţă de reserva fratelui său, face multă
cinste judecăţii lui literare.
După moartea lui, întîmplată la Aprilie 1884,
«Convorbirile» i-aii publicat cîteva din manu
scrisele rămase gata: Lumile celelalte din Flam-
marion (XVIII—1884 p. 118), Morunul, comedie
în 1 act (XIX—1885 p. 480), o localizare ve
selă, după un original francez nenumit, a vieţii
din Capitală. «în ultimele zile el s’a ocupat şi
cu traducerea lui Montesquieu Grandeur et
decadence des Roma ins» — scrie V. A ecsandri
(către I. Negruzzi, 25 Mai 1884 şi 2 Iunie 1885).
Mai tîrziu «Revista pentru literatura şi arta
română» (an. IV. 1899—900 p. 499 sg.) tipă
reşte în traducere cîte-va Note zilnice ale lui
Iancu Alecsandri; mărturisiri preţioase asupra
războiului pentru independenţă şi a stărilor in
terne din 1877—78.
Ca om, Iancu Alecsandri pare a fi fost o fi
Familia Vornicului Alecsandri Solia, fata sa şi Iancu Alecsandri gură foarte atrăgătoare Iubitor de poezie şi cu
