Page 10 - 1905-12

254__________________________ _______________________LtX:EAFARUL ______________ ____________________ Nrul 12, 1905

nument, nici o zidire! Am stat în mijlocul dă- sul şi ameninţă să bată cu el pe vicleanul Cu-
rimăturilor şi am căutat să reconstruesc în minte pidon, care fără voie i s’a suit pe genunchi şi
povestea unui trecut care nu se mai întoarce nu-i dă răgaz la lucru cu neastîmpărul lui. Şi
nici odată. Mă vedeam amestecat în mulţime iată alta, care răzuită de oameni, îşi duce mîh-
prin mijlocul pieţii şi mă abăteam pela prăvă­ nirea departe, în pustiu şi odihnindu-se pe o
liile coroplaştilor, a plâzmuitorilor de figurine, stwică, rămîne cu gîndul pribeag, cu privirea
şi admiram comorile de teracote ce erau ex­ în depărtări, visătoare! Ce mîndreţe de linii,
puse acolo. înt î îmi desfătam privirea cu ade­ ce farmec în starea şi ţinuta ei! Mai iată alta,
văratele păpuşi, cari reprezentau scene din viata o minune de fiinţă gingaşe şi drăgostoasă, ră­
copiilor. Cite jocuri şi pozne de-ale lor nu se pitor de simplă şi naivă, care ţine două tăbliţi
desfăşurau înaintea mea! Aici îmbrăcat în că- acoperite cu slove ; stă adîncită cu totul şi soarbe
măşuta-i scurtă un piciu voios şi buclat poartă cu ochii cuvintele mîngăioase şi dragi, de bună
o minge în mînă ori o punguliţă cu arşice. seamă scrise de o mînă adorată. Iată apoi co­
Aici dă drumul sfirlezel oii cercului vîrtelnic. cheta cum ţine în faţă oglinda de metal, şi
Mai departe se înhamă la o căruţă sau se din adins retrasă puţin înapoi se uită în ea sub
maschiază în chip comic şi totuşi face pe se­ îndemnul unei deşărtăciuni curioase, dar nevi­
riosul de-ţi vine să pufneşti de rîs! Mai încolo novate, a cărei mulţumire e pentru dînsa un
încalecă dragile î dobitoace — cocoşi, gîşte, izvor de o negrăită plăcere. Alături, ce frumoasă
berbeci — şi se bate cu ele pînă nu mal poate, e baccanta, care ostenită de joc şi zburdare în
ca să apuce ciorchina de struguri, lată-1 ici cinstea Zeului ce serbiază, se Iasă pe o stîncă
copilul devenit «efeb», fecior voinic, cum merge şi adoarme cu capul răzimat ca de-o pernă de
la şcoală supraveghiat de pedagogul său. Iată-1 braţul ei moale şi rotunjor, pe cîtă vreme bra­
la gimnastică, în faţa măiestrului, în haină de ţul celalalt îi atîrnă graţios supt povara tobei,
palestră şi cu pălăria de pîslă pe cap Ca sol­ care stă să-î scape din mină! Şi altele, şi
dat poartă o lance; ca atlet se unge cu unt de altele nenumărate se părîndâ în ochii mei şi se
lemn. Nu arareori se ia la trîntă cu crestaţil întrec prin eleganţă şi mîndrie, sau cu mişcări
cocoşi, — luptă vestită în toată Grecia. repezi şi cu nazuri şirete deşteaptă dorul sprin­
Iată apoi un cor de statuete fermecătoare, ţar şi sturlubatec în preajma lor, sau uimesc prin
care-mi arătau pe fata din Tanagra dela vîrsta felurimea şi dibăcia învîrtiturilor lor; ca muzi­
ei cea mai fragedă pînă la jocurile şi coche­ cante, cîntă din liră sau din flaut; ca dănţui­
tăriile femeii depline. Şi stăm acolo, ca pironit, toare, se înalţă ritmic şi dafi zbor liber paşilor
privind la tot exemplarul feluritele chipuri, cum minunaţi în vîrtejul sunetelor armonioase ale
damele eline se îmbrăcau şi se găteau şi ce cîntecului!
anume colori şi mijloace iafinate întrebuinţaţi, Trezit din acest vis frumos, înzădar căutam
pentru a-şi asigura eleganţa. Ce mai toalete şi urmele atelierelor, în cari necunoscuţii modela­
cosmetice 1 Ce bogăţie de veşminte, de maleril tori ai statuetelor de lut, inspiraţi de marii mă­
fine şi ce discrete colori şi bine orînduite fal­ iestrii ai vremii şi întrecîndu-se cu dinşii, îşi
duri ! Ce mai giuvaericale şi dichisuri pe ele! fâuriau dintr’un material atît de modest, aceste
şi cum ştiau ele să-şi vâpsiască părul şi să mici capodopere de artă industrială. Nu mai ve­
şi-l clădiască cu iscusinţă pe cap, şi cum îşi deam nici lutul pregătit pentru tipar, nici figu­
zugrâviau ochii şi obrazul! şi cum îşi acope- rinele ce eşiau abia schiţate dintr’însul, nici pre­
riau trupşorul plin şi mlădios cu stofe largi şi lucrarea şi migălirea lor artistică, nici zbicitul
îndemînatice şi-şi umbriau faţa îmbujorată cu lor la soare şi coacerea lor în cuptor, nici scăl­
o pălărie rotundă şi ţuguiată, şi cu eventaliul datul lor în laptele de var, prin care se făcea
îşi răcoriati pieptul de căldura soarelui şi a vâpseala lor cumpenită şi dulce. Şi mi se părea
inimei tinere şi doritoare! că păşesc ca într’un cimitir în care veştedă
Le vedeam surprinse în fel de fel de scene zăcea o lume tînără şi cu nemaispusă însu­
şi jocuri, cu a căror prilej se desvăluiati atitea fleţire îndrăgită de soarele frumosului, care
drâgâlăşil şi vrăji de forme şi atitudini feme- face de douâorî mai scumpă legătura sufletelor
nine, cari răpiau publicul elin şi făceaţi atît noastre cu vrăjitul zimbet al razelor de soare
de spornic negoţul acestor teracote. Aici eraţi şi cu neagra ţărînă care ne naşte şi ne soarbe!
înfăţişate jucînd cu mingea, coalea aruncînd în îmi venia par’că’n auz şivoiu! atotcutropitor
aer arşicele, ca să le prindă pe podul mînii, al vremii şi mi se strîngea inima de jelea frum-
mai încolo dîndu-se în scrînciob. Apoi părechi seţii mistuite sub pămîntul călcat de picioarele
apropiate şi înlănţuite cu drag, sati una pur- mele, şi-mi făcea mai dureros-fermecată poezia
tînd în spate pe alta ca pedeapsă că a fost pustiului şi a melancoliei.
bătută în joc, cînd aii dat cu piatra sau cu Cu aceste gîndurl am părăsit valea bătrînu-
mingea la ţintă. Apoi altele . . . mai ales una, lui Ăsopos şi întorcîndu-mă la staţia Schima-
caie mai din glumă mai din neadins ridică fu­ tari am apucat cu trenul calea spre Teba. în