Page 13 - 1905-12

Nul 12, 1905 LUCEAFĂRUL 257
LA PUTNA. şi procedeurile generale ale literelor, ştiinţelor
şi artelor;
Departe zările sînt limpezi 9. Artele frumoase;
Şi din splendoarea ’ntregiî firi’ 10. Higiena, asistenţa publică şi economia
Cu strai de raze ’nveşmîntat e socială;
Locaşul sfintei mănăstiri. 11. Cultul;
12. Trecutul (secţiunea retrospectivă).
Din larg de şesurî poposit-au * * *
Şi de prin munţi întunecoşî,
în jurul zidurilor negre Reuniunea femeilor române din Sibiiu,
Talazuri albe de pioşî. . . care şi pînă acuma a desvoltat o activitate
serioasă şi vrednică de toată lauda, realizează,
Vrăjesc cîntările de preoţi prin infiinţarea Şcoalel pentru economia şi in­
întinsa mare de norod, dustria casei, o idee veche şi o dorinţă obştească.
Şi glasul clopotelor cheamă Noua şcoală se va deschide la toamnă şi va
Pe ’n veci slăvitul voevod dura în fiecare an dela 1 Septembre pînă la
31 Iulie. Instrucţiunea va cuprinde; a) învăţămînt
Dar cînd genunchele se pleacă practic: pregătirea bucatelor şi a pînei; con­
Şi-atîtea gînduri înfloresc, servarea legumelor şi a poamelor; spălatul,
Din vremi ce pururi lumina-vor călcatul şi îngrijirea rufelor; curăţirea şi ţinerea
întregul suflet românesc, în ordine a locuinţei; grădinăritul; confecţionarea
rufelor; b) învăţămînt teoretic: economia de
Un dor ascuns mă răzvrăteşte casă, chimia bucătăriei, contabilitatea, igiena,
Şi nu-mi dă pace să mă ’nchin : îngrijirea bolnavilor şi literatura română.
— Părinte-al neamului, stâpîne, Această şcoală c'un program atit de practic,
Tu ştii că dormi supt cer străin? de sigur, va crea un frumos contingent de
gospodine şi mame bune, cari, să sperăm, vor
G. Tutoveanu.
desarma pe încetul ceata făr, de căpătîî a
burlacilor.
* * *
CRONICĂ. f Mussafia. De cîte-ori mă întorceam acasă
dela Viena mă întrebau cunoscuţi vechi şi noi,
Expoziţia generală română. In România foşti studenţi ai universităţii din capitala
se fac mari pregătiri pentru a serba împlinirea Austriei: «Mai trăeşte Mussafia?» Anul acesta
alor patruzeci de ani de domnie a Regelui Carol, nu le mai pot răspunde acel «da» care-î îm­
care coincide cu încheiarea alor 1800 ani dela bucura, căci bătrînul romanist a închis ochii
colonizarea Daciei. Pe întinsul cîmp de supt Co- pentru totdeauna la 7 Iunie, în oraşul Iui
trocenl, lîngă Bucureşti, se va aranja o expo­ Dante, în Florenţa. Cu puţine săptămîni înainte,
ziţie, care va reoglindi, în toate ramurile, starea fostul ministru Villari îi oferia, cu ocazia ju­
actuală a vieţii româneşti de pretutindeni. bileului său de şaptezeci de ani, în numele
Sperăm că Ia această serbare naţională vom numeroşilor săi elevi şi admiratori, un prinos
lua parte şi noi în număr cît mai mare şi cît de recunoştinţă la care au conlucrat romaniştii
mai demn, mai cu seamă după experienţa fo­ tuturor naţiunilor europene. In fruntea acestei
lositoare ce o vom face Ia Sibiiu. Va fi un cărţi se găseşte enumerarea tuturor studiilor şi
prilej rar, înălţător, de a ne desfăta cu toţii articolelor de filologie şi istorie literară scrise
împreună, privind munca noastră a tuturora supt de Mussafia dela 1858 încoace, nu mai puţine
un cer senin şi liber ... de 336. Ele sînt dovada cea mai vădită despre
Expoziţia va cuprinde următoarele diviziuni, activitatea rodnică şi multilaterală a acestui
1. Agricultura; erudit cu vaste cunoştinţe, care era în acelaş
2. Silvicultura; timp un spirit deosebit de ager, un literator
3. Horticultura şi viticultura; distins şi un muncitor răbdător, adunînd
4 Creşterea vitelor şi zootechnia, piscicul­ cu minuţiositate datele cari aveafl să-i dove­
tura şi pescuitul; dească aserţiunile. Şi precum n’a fost nici o
5. Mine şi cariere; , parte a gramaticei limbilor romanice asupra
6. Industriile; căreia să nu-şl fi spus cuvîntul său deschizător
7. Geniul civil şi militar, arhitectura, mecanica de căi, astfel nu a fost nici o limbă romanică,
şi electricitatea, mijloace de transport, armata; despre care să nu fi scris studii pline de cla­
8. Instrucţiunea şi educaţiunea. Instrumentele ritate şi înţelegere. Astfel prin cele două studii