Page 14 - 1905-12

258 LUCEAFĂRUL Nrul 12, 1905
ale sale Zur rumanischen Vokalisation (1868) DĂRÎ DE SEAMĂ Şl NOTIŢE
şi Zur rumanischen Formenlehre (1869) Mussafia
puse temelia cercetărilor sistematice de gramatică BIBLIOGRAFICE.
istorică românească. Mai de mult ţinea din Autonomia Românilor greco-catolici. Sub titlul
cînd în cind şi cite un curs de filologie ro­ acesta a apărut acum de curînd o broşură ungurească
mână la Viena, la cari asistaţi toţi studenţii (L. Gydrfds Elemer: A român gorog katolikusok auto-
români fără deosebire de specialitatea în care nomidja: 8° mare 45 pp. Bpest 1905) cuprinzind un
lucrau. De alunei, fireşte, au trecut mulţi ani studiu apărut în revista *Katolikus Szemle» şi care are
şi lucrurile s’au schimbat . . . meritul de a tracta, în mod obiectiv şi cu suficientă
Adolfo Mussafia s’a născut la 1835 în Spalato. informaţie istorică, problema cea grea în faţa căreia
Ajungînd în Viena la universitate, se dedică se află biserica română greco-catolică. — In introdu­
studiului medicineî. Interesul său cel mare pentru cere se daii cîteve reflexii istorice şi iuridice asupra
limba şi literatura italiană îl făcu însă în raportului dintre stat şi biserică şi se arată nizuinţele
curînd să schimbe cariera apucată. La o pre­ timpurilor mal recente de a separa biserica de stat
legere de literatura italiană — povesteşte d-l asiguiîndu-l autonomia, care ar fi chemată să creeze
Friedwagner — nu se găsi nici un ascultător armonie atît între stat şi biserică, cît şi între cler şi
care să poată interpreta cite-va versuri grele elementul mirean.
din Dante, pe cari nu le ştia esplica nici lec­ Această tendinţă s’a ivit şi în sînul Maghiarilor ca­
torul universitar. Atunci se sculă M. şi le tălmăci tolici, cari de trei decenii încoaci stăruiesc neîntrerupt
cu uşurinţă. în curînd după aceea deveni el pentru ciştigarea unei autonomii bisericeşti, la care să
lector, iar mai tirziu (1860) fu numit pro­ participe şi elementul laic, lucru, pe care de altfel bi­
fesor de filologie romanică la catedra înfiinţată serica catolică nu-l prea admite.
atunci. încetul cu încetul faima sa străbătu în După cum e contemplată, această autonomie va avea
toate părţile, mai ales era stimat în Italia. Dar un caracter escluziv şi pronunţat unguresc aşa îneît
şi în Viena fu împărtăşit de cele mai înalte ono­ înfiinţarea el ar constitui un pericol pentru existenţa
ruri la cari poate ţinti un profesor universitar: bisericel gr. catolice româneşti, care pînă acum şi-a
numit mai întîi consilier, i se deschiseră mal avut organizaţia el separată, pe bază naţională româ­
tîrzifl porţile senatului, iar academia îl numără nească, nefiind nici de cum atîrnătoare de biserica ro-
de mult între membrii ei cei mal activi. mano-catolică din Ungaria. Autorul numitei broşuri caută
Dacă însă oamenii i-au recunoscut totdeauna în trecutul bisericii unite urmele independenţii ace­
meritele şi i-au putut oferi distincţii înalte, soartea steia, înşirînd cîteva din epocele principale ale istoriei
pizmaşe i-a dat o suferinţă grea şi dureroasă, noastre bisericeşti, precum: influenţa reforinaţiunil
pe care a avut s'o supoarte mai mult de trei­ asupra bisericii româneştl-ardelene, unirea şi urmările
zeci de ani şi care nu-I permitea de cîţi-va ani el, politica episcopului Klein, despre care afirmă, greşit,
încoace să mai ţină cursuri la Universitate, — lui că e autorul petiţiei dela 1791 (pg, 25 nota 1), articolil
care cu adevărat fericit se simţia numai pe VI şi VII din 1744, prezentîndu-1 pe cel din urmă ca
catedră. Nu voi uita nici odată vizita ce i-am un eveniment epocal (!) în istoria bisericii unite. în­
făcut-o mal în urmă. După ce mi-a vorbit cheie reflexiunile istorice cu înfiinţarea metropoliei din
mult timp despre direcţiile noui în filologie, Blaj, prin bulla «Ecclesiam Christh din 2tj Nov. 1853,
pe cari nu le aproba întotdeauna, cînd îmi dată de cătră papa Pius IX, care eximind biserica unită
întinse mina din fotolifi în care-1 ţîntuia boala, de sub jurisdicţiunea primatelul din Strigonifi îi asi­
îmi zise: «De cîte ori urci pe catedră să ţîi gură Independenţa, recunoscută şi garantată în urmă
seamă de un lucru: în momentul acela nu eşti şi din partea statului maghiar prin articolul de lege
savant, ci dascăl. Cînd scrii o carte de ştiinţă XXXIX din 1868.
trebuie să te gîndeşti la cel mai inteligent ce­
titor, cînd faci însă un curs eşti dator să ţii Mal tirziu încercările mitropolitului Vancea de-a cîş-
seama de ascultătorul cel mai puţin pregătit». tiga şi pe seama Românilor greco-catolici o autonomie
Şi avea dreptate. în felul celei cîştigate de Şaguna pentru Românii orto­
Dr. S. Puşcariu. docşi, au rămas fără succes. Conchemarea unul sinod
. * la care să participe şi elementul mirean, nu i-s’a con-
ces, căci tocmai pe atunci (1869) s’a început înfiin­
Cu bucurie anunţăm reapariţia revistei bîrlădane
f-Făt Frumos». Numărul continuativ, 20, cuprinde arti­ ţarea unei autonomii catolice, care ca instituţie de drept
public să se estindâ peste toate bisericile catolice din
colul dlul torga: La desvălirea monumentului Iul V.
Ungaria, fără deosebire de rit, şi căreia ar fi să-I cază
Alexandri; Cîntul Viii din Infernul Iul Dante, trad. de
jertfă şi metropolia română din Blaj. La congresele,
N. Gane ; frumoasa poezie «După luptă» a d. D. Nanu,
cîte s’au ţinut cu scopul acesta dela 1869 pînă în tim­
o schiţă şi cronica de Emilgar, conducătorul entuziast
pul de faţă, metropoliţll din Blaj — spre cinstea
al acestei bune reviste.
lor fie zist — n’au voit să ia parte, ci dimpotrivă aă
protestat totdeauna energic contra acestor tcndinţl de