Page 15 - 1905-12

Nrul 12, 1905 LUCEAFĂRUL 259
contopire şi cutropire şi au cerut, să li-se încuviin­ adunaţi într’un congres separat unde să-şi organizeze
ţeze lor ţinerea unul congres separat, ceea-ce, fireşte, ei o autonomie a-parte I
li-s’a refuzat. D’aceea la conferinţa din Alba-Iulia (In Urmează după aceste concluzia inevitabilă din partea
13 April 1871) Intrunindu-se 50 preoţi şi 85 mireni unul autor maghiar: independenţa, de care s’au bu­
au enunţat, că toate hotărîriie pe cari le va aduce con­ curat Românii gr. cat. a fost fructul unor împrejurări
gresul autonomie general, cu privire la Români, (de politice favorabile lor; constelaţia politică de azi le
nobis sine nobis) le vor considera ca neexistente. poate nimici, ori cel puţin stînni toate drepturile
Mal tîrziu, într’un memorand adresat (1897) cătră co­ istorice, cîte le-au avut pînă acum!
roană şi primatele din StrigoniO, afl arătat că numai Vechia zicală: *Man hat Gewalt, so hat man Recht» !
atunci poate avea catolicizmul viitor între Români dacă (Faust II 183).
se asigură pe sama provinciei metropolitane greco- întreg studiul e bazat pe «Părţile alese» ale Iul Bariţ,
catolice o organizaţie autonomică independentă, iar în compilaţiile Iul Jancsd şi mal ales pe scrierile mal re­
conferinţa ţinută la Cluj în acelaş an, 57 preoţi şi 131 cente ale părintelui Bunea, pentru care autorul are
mireni formulînd de nou protestul şi postulatele bise­ multe cuvinte elogioase. (L.)
ricii rom. gr. cat., adaugă că «aceste postulate nu cu­
Th. A l e x i : Rumănish-deutsches Worterbuch, ftir
prind nici decum o abzicere, fie chiar şi tacită, dela
Schule und Umgang, 2 Aufl., Kronstadt, Zeidner 1905.
îndreptăţirea el asupra fondurilor comune ale bisericii
— Preis 4'50 Kronen.
catolice din Ungaria».
O carte e numai atunci bună cînd îs! îndeplineşte
lntr’aceea o comisie de 27, împuternicită de cătră
scopul. Dicţionarul român-german al dlul Alexi e în­
congresul din 1870, a elaborat un proiect de statut
tocmit anume pentru copiii de şcoală şi pentru cores­
autonomie, conform căruia catolicilor de rit grecesc ar
pondenţa comercială. De-aceea multele neologisme şi
fi să li-se conserve autonomia de pînă acum numai puţinele provincialisme pe cari le conţine sînt la locul
în cestiunile de rit, disciplină bisericeas ă, organizaţie
lor. Ediţia aceasta, a doua, e cu mult mal bogată
internă şi fundaţiunl proprii, iar toate celelalte afaceri
decît cea dintîl, precum ne-o arată o comparaţie cît de
ar avea să le reguleze de aci înainte congresul general
unguresc. In contra acestui proiect, sinodul archidie- superficială. Bine înţeles că înainte de a scrie aceste
şire nu mi-am luat timpul să citesc tot dicţionarul, ci
cesan din Blaj (22 Nov. 1899) a înaintat iarăşi un m’am mulţumit să răsfoiesc cartea şi să fac une e probe
protest hotărît şi impozant, redactat de părintele Dr. din cari am căpătat impresia că lucrarea e făcută în
Augustin Bunea, în care se arată că tendenţele de mod conştienţios. Dacă am găsit şi unele greşeli, ele
a contopi metropolia română într’un organizm strein,
se explică mal ales prin întrebuinţarea fără destulă
sînt cu lotul contrare tradiţiei şi dreptului istoric şi dacă
critică a lucrărilor de lexicografic de pînă acuma, sau
acele îşi vor ajunge scopul, Românii mal curînd vor
prin mania ardelenească de a traduce cuvinte compuse
fi aplicaţi a părăsi unirea, decit să jertfească indepen­ nemţeşti prin corespondente româneşti. Astfel grije de
denţa bisericii lor. Acest protest s’a trimis primatelul bolnav nu-I echivalentul Iul Krankenpflege etc., iar cu-
din Strigoniu şi prin dînsul congresului autonomie din vîntul rină (corect: rină) nu însemnează de loc Vliess;
1902, care nici nu l-a luat în dezbatere, ci l-a înapoiat dar greşeala aceasta a făcut-o mal întîl Cihac, dela
primatelul pentru «răspuns şi lămurire mal amănunţită». care a luat-o fără nici o critică dl Şăineanu, pentru-ca
Adecă ad acta\
să i-o transmită dlul Alexi.
Elaboratul comisiei de 27 aşteaptă acum sancţionarea Evitarea astorfel de greşeli presupune însă cunoştinţe
din partea Maiestăţii Sale. Şi ce se va alege de biserica pe cari nu le poate avea un diletant, iar gravitatea
română gr. cat., dacă acest făt al escluvizmulul maghiar lor nu e aşa de mare Incît să împedece cartea de a
va primi aprobarea prea înaltă? Autorul nu cearcă face bune servicii ^cercurilor căror se adresează. Pe
nici o combinaţie pentru cazul acesta, ci aşează faţă cînd ortografia cuvintelor germane e cea nouă, a celor
în faţă două păreri, cari s’au ivit in cercurile româ­ române e neconsecventă prin faptul că cele dintîl coaie
neşti: una e a dlul Dr. Alex. Vajda-Voevod, care scria păstrează ortografia veche, pe cînd în cele din urmă
în Tribuna din Sibiiu (7 Oct. 1899), că în momentul autorul a încercat să adopteze ortografia Academiei,
cînd s’ar decreta autonomia ungurească şi prin aceasta sistemizată în decursul publicării dicţionarului.
desnaţionalizarea bisericii unite, atunci credincioşii ace­ Editorului care pentru un preţ mic a dat o carte tipă­
stei biserici să treacă la biserica naţională ueunită, să rită cu caractere frumoase şi pe hîrtie bună, i-se cu­
se reunească cu fraţii lor de sîng’e. Contrară acesteia vine laudă. Dr. S. P.
e părerea dlul Dr. Aug. Bunea, care susţine că tre­
cerea la biserica neunită ar fi o imposibilitate morală Dl Augustin Paul îşi tipăreşte în volum foiletoanele
şi recomandă coreligionarilor săi ca scut de apă­ mal de seamă din «Gazeta Transilvaniei», dîndu-Ie
rare, contra autonomiei ungureşti, rezistenta pasivă, titlul larg «Intre Someş şi Prut» (Minerva, Bucureşti,
adecă să nu execute nimic din hotărîriie lor, (catolici­ 1905). Volumul în cea mal mare parte a lui cuprinde
lor nemaghiari!) ci să-I ignoreze ca pe nişte rătăciţi note de călătorie, cari sînt scrise într’o limbă simplă,
şi nedemni de numele de catolici şi să stărue fără necăutată şi corectă. Dl Paul nu face literatură şi artă,
preget, pînă cînd li-se va împlini dorinţa de a se vedea descriind cele văzute în călătoriile dsale, ci e un cro-