Page 3 - 1905-12
P. 3
MEMBRII ACAPEMIEÎ ROMÂNE
— aleşi în sesiunea de primăvară. —
Dimitrie Onciul. consacră vechil istorii a Ţării Româneşti, pu-
blicînd în Convorbiri «Radu-Negru şi Orig.
D. Dimitrie Onciul s’a născut la 26 Octom princ. Ţării Româneşti». Apoi, ca profesor în
brie (7 Noembrie) 1856, la Straja în Bucovina. Cernăuţi, scoate un «îndreptar pentru ortogra
Şi-a făcut studiile la liceul şi universitatea din fia română în usul şcoalelor din Bucovina»,
Cernăuţi, apoi la Universitatea din Vienaîn ins Viena 1893. In 1894 publică mai multe docu
titutul «fiir bsterr. Geschichtsforschung» şi la mente în revista p. Istorie, Archeologie şi Fi
Berlin. După trecerea examenelor de doctorat lologie, iar în 1897 un studiu despre «Popu-
şi de capacitate (1885) d. Onciul e rind perind laţiunea Ungariei şi Ardealului în 1720—21».
profesor la liceul şi la şcoala normală de învă în 1899 apar două studii de demult pornite şi
ţători şi învăţătoare şi docent de istorie la cur anume: unul despre istoria «Bucovinei» în
sul superior pentru învăţători de şcoale civile nemţeşte în «Die Gster.-ungar. Monarchie in
în Cernăuţi. La 1895, în urma studiilor publi Wort und Bild», volumul «Bukovina» şi «Ori
cate asupra istoriei vechi a Românilor, e numit ginile Principatelor Române». Aceste şi sînt
profesor la catedra atunci înfiinţată — toc cele mai însemnate dintre scrierile pînă acum
mai pentru aceea specialitate — la Universi complet apărute ale dluî prof. Onciul. în 1890
tatea din Bucureşti. Dela 1 Aprilie 1900, în publică în «Lui Titu Maiorescu omagiu», stu
urma retragerel dluî Haşdeu, ocupă şi postul diul despre «Papa Formosus în tradiţiunea
de director al Archivelor Statului. noastră istorică» şi conferinţa ţinută cu prile
Publicaţiile dlul profesor Onciul, aproape jul serbăreî de Zece Mai. In 1901 începu în
toate cu privire la istoria noastră veche, sînt «Convorbiri Literare» publicarea eruditei cer
număroase şi bazate pe o critică severă a fap cetări cu privire la «Titlul lui Mircea cel Bătrîn
telor studiate. Astfel în 1884 apar în «Convor şi posesiunile lui». In 1902 scoase în ediţie
biri Literare» studiile despre luga Vodă şi Dra- separată studiul scris pentru Enciclopedia Ro
goş şi Bogdan. Anul următor cu prilejul apa mână «Românii în Dacia Traiană pînă la în
riţiei scrierii dluî Xenopol «Teoria lui Roeslcr» temeierea principatelor», reluînd încă odată, şi
— Iaşi 1884 —, dl Onciul publică tot în Con de data asta definitiv, mult desbătuta Cestiune
vorbiri un lung studiu critic în care reia ces- română spre a-I arăta cu toate lămuririle ne
tiunea dela capăt făcînd din darea de samă cesare, rostul şi soluţiunea. Insfîrşit, în
asupra cărţii dlui Xenopol un nou studiu, aparte, cursul anului 1903, face şi un studia de istorie
în 1886 apare o noauă contribuţie «la chesti contimporană, singurul în întreaga d-sale acti
unea lui luga Vodă». In 1887, în «Programm vitate, tratînd o parte însemnată «Din istoria
des K. K. Ober-Gymnasiums in Czernowitz» Archivelor Statului», cu prilejul aniversării a
iese studiul «Zur Geschichte der Bukovina» şi 70 de ani a d-lui Dimitrie A. Sturza, în «Pri
în acelaşi an în «Mittheilungen des Instituts nosul» adus marelui bărbat de stat şi istoric
fiir iisterr. Geschichtsforschung» apare contri- de cătră profesorii universitari ai Facultăţii
buţiunea «Zur rumănischenStreitfrage». In 1890, istorice şi alţi cîţiva scriitori. 1
pelîngă documentele publicate în revista «Can în 1904 scoate în broşură «Ştefan cel mare
dela» din Cernăuţi, dl Onciul publică o altă
contribuţie «Zur Geschichte der Rumănen in
Marmarosch». Cei doi ani următori d-sa şi-i 1 Din Calendarul «Minervei» pe 1904.