Page 4 - 1905-12
P. 4

248                        LUCEAFĂRUL                 Nrul 12, 1905

                                              a  dat  o  formă  ştiinţifică  şi  cotinuităţii  noastre
                                              în  Dacia,  răsturnînd  cu  un  prisos  de  argumente
                                              teoriile potrivnice.
                                               Tot  d-sa  a  familiarizat,  ca  conducător  al
                                              Seminarului  de  istorie  veche  a  Românilor,  o
                                              generaţie întreagă de studenţi, iubitori de muncă
                                              şi  adevăr,  cu  cercetările  metodei  ştiinţifice  în
                                              cercetările  istoriei,  iar  ca  director  al  archivelor
                                              statului  lucrează  mereu  pentru  a  da  şi  acestei
                                              instituţiuni  un  aranjament  corăspunzător  ce­
                                              rinţelor moderne şi practice.
                                               Academia  Română  prin  alegerea  d-lui  prof.
                                              Onciul  a  răsplătit  munca  cinstită  şi  temeinică
                                              a  unui  om  de  ştiinţă  şi  a  cîştigat  în  d-sa  pe
                                              una  din  puterile  cele  mai  erudite  şi  mai  rod­
                                              nice, cu care numai mîndri se poate. — t. -
                                                       Dr Ludovic Mrazec.
                                               Noul  membru  al  Academiei  Române  s’a
                                              născut în Iunie 1867 în Craiova.
                                               Tatăl  său,  farmacist,  e  de  origine  Ceh,  iar
                         D. Unciul.
                                              mama  sa  italiană  din  Bucureşti.  S’au  stabilit
                                              în România de mai bine de 45 ani.
           şi  Mihai  Viteazul»,  două  cuvîntărî  comemora­  Şcoalele  primare  şi  liceale  le-a  făcut  în  Praga.
           tive,  una  ţinută  în  1901  la  Ateneul  Român  şi   De  acolo  s’a  întors  la  Bucureşti,  îmbrăţişînd
           alta  în  1904  la  Putna.  Ambele  pe  Ungă  o  ex­  la început studiul farmaciei, în care   şi
           punere  limpede  şi  exactă  a  domniilor  marilor   licenţa.
           voevozî,  sînt  scrise  cu  un  patriotism  cald  şi   Dragostea  faţă  de  studiul  ştiinţelor  naturale,
           larg.  —  In  1905  a  apărut  a  treia  conferinţă   mai  cu  seamă  a  mineralogiei,  l-a  îndemnat  să
           «XX/V.  Ianuarie»,  ţinută  la  o  serbare  şcolară   se  specializeze  în  această  ramură  a  ştiinţei,  cei-
           tot  în  Ateneul  Român.  Tot  în  anul  acesta  a   devenise favorită.
           tipărit  în  Anualele  Academiei  Române  «Datele   Merge  la  Geneva,  ajunge  în  scurtă  vreme
           cronicelor  Moldoveneşti  asupra  anilor  de  domnie   asistent  al  laboratorului  de  mineralogie  dela
           ai  Iul  Alexandru-cel-bun»,  în  care  domnia  de   Universitate,  pe  lîngă  profesorul  Duparc.  Devine
           32  ani  şi  8  luni  a  acestui  Domn  o  pune  dela   în curînd docent al acelei Universităţi, fiind în-
           1400 Aprilie 23 pînă la 1433 Ianuarie 1.
             Pe  lîngă  aceste  tipărituri  dl  profesor  Onciul
           are  în  manusris  Istoria  Românilor  dela  cuce­
           rirea  Daciei  pînă  la  Ştefan-cel-mare  şi  Vlad-
           Ţepeş,  seria  cursurilor  de  trei  ani  dela  Uni­
           versitate.
             Ca  istoric,  dl  Onciul  este  unul  dintre  cei  mai
           erudiţi  bărbaţi  ai  noştri,  care  rupînd  cu  tre­
           cutul  romantic  al  istoriografiei  româneşti,  cro-
           eşte  o  nouă  cale  cercetărilor  istorice,  supunînd
           la  o  critică  minuţioasă  şi  severă  mărturiile  în-
           doelnice, contrazicătoare şi încurcate ale vremilor
           cari  tăinuesc  trecutul  nostru.  Dsa  a  lămurit
           pentru  primaoră,  în  mod  ştiinţific  şi  aproape
           definitiv,  urzirea  celor  două  principate  române,
           precum  şi  partea  veche  a  istoriei  noastre,  mî-
           necînd  în  toate  aceste  cercetări  dela  spusele
           cronicelor  indigene,  pe  cari  le  îndreaptă  şi
           completează  cu  cronicele  contimporane  străine
           şi  cu  izvoarele  documentare  interne  şi  externe.
           Din  confruntarea  şi  analiza  tuturor  mărturiilor
           reînvie  trecutul  nostru  în  toată  bogăţia  ori  să­
           răcia  lui,  în  toată  mărimea  lui  înălţătoare  sau
            micimea  lui  umilitoare.  D-sa,  pentru  prima  dată  Dr. Ludovic Mrazec.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9