Page 5 - 1905-12
P. 5
Nrul 12, 1905 LUCEAFĂRUL 249
Stabileşte originea formaţiunilor salifere ş: a
zăcămintelor de sare din România. De ase
menea stabileşte distribuirea geologică a zo
nelor petrolifere din România, lucru prin care
a promovat mult o chestiune de mare interes
economic a acestei ţări.
In afară de aceste studiază şi alte ţinuturi
din străinătate, între cari mai pe urmă Uralul.
Ca o probă mal mult despre valoarea lor,
toate aceste cercetări au apărut mai întîl în
analele şi buletinele societăţilor de ştiinţe: din
Geneva, Viena, Petersburg, Bucureşti şi în dă
rile de seamă ale Academiei de Ştiinţă din
Paris.
Prin activitatea sa dl Dr. Lud. Mrazec are
meritul necontestat de a fi dat impuls şi nouă
direcţie cercetărilor geologice, ce se fac în
România, şi mai cu seamă are meritul de a fi
descurcat şi de a fi statornicit, fie însuşi, fie
în colaborare cu alţii tectonica României.
Prin cercetările ştiinţifice, referitoare la pe
trolul României, pe cari le-a făcut atît singur
Dr. N. O. Marinescu.
cît şi în colaborare cu alţii, şi prin vederile
sărcinat cu aranjarea colectiunilor de geologie şi proprii referitoare la genesa petrolului, în ţară
petrografie, între cari mai multe colecţiuni de a ajuns o autoritate.
însemnătate istorică. Ca profesor universitar, în predarea studiului
Lucrează apoi la Paris la College de France mineralogiei şi petrografiel, are meritul de a fi
împreună cu celebrii Fouque, Michel, l.evy şi abandonat tradiţionalul metod bazat pe descrip-
Lacroix. In anul 1892, întors la Geneva, ia titlul ţiune, uzitat şi astăzi la cele mai multe uni
de doctor în ştiinţe. versităţi, întroducînd în locu-I un metod prag
In Octombrie 1894 reuşeşte la concurs, iar matic, evoluţionist, întemeiat pe genesa mi
la 1 Decembrie e numit profesor la catedra nou neralelor şi a rocelor. Iar acest metod evolu
creată de mineralogie şi petrografie dela Uni ţionist, care şi-a asumat locul în toate cele
versitatea din Bucureşti, catedră pe care o lalte discipline - ştiinţifice, evident, că neapărat
ocupă şi astăzi. se impune şi în studiul m neralogiei şi al petro-
In 1902 a fost ales membru corespondent grafiei.
al Academiei Române, iar în sesiunea trecută întreaga activitate a Dlui L. Mrazec e o
membru ordinar. muncă reformatoare în ramura specialităţii dsale,
Activitatea ştiinţifică a dlui Dr. Ludovic Mrazec care a fost răsplătită după vrednicie din partea
este una dintre cele mai rodnice, numărind peste înaltei noastre instituţiuni culturale. Dr. V. M.
60 de lucrări originale. Dr. N. O. Marineşcu.
Primele cercetări ştiinţifice le face in regiunea
Alpilor, mai cu seamă a Mont-Blanc-ului, Ales în secţiunea ştiinţifică. E unul dintre
asupra căruia a publicat mai multe studii. în cei mai de seamă medici ai României, care
tors în ţară, cercetează Carpaţiî României, lă prin studiile sale originale a ajuns la un renume
murind prin studii minuţioase, raporturile petro- chiar şi în străinătate. Regretăm mult că ne
grafice şi geologice ale acestor munţi. lipsesc date asupra vieţii şi activităţii d-sale.
IUBIREA MEA.
Iubirea mea a fost sămînţă O floare ce-a ’ndrăznit să iese
Căzută pe pămînt steril, Tîrziă, cînd celelalte mor. . .
Iubirea mea a fost lumină Iubirea mea a fost scînteie,
Turnată fără de fitil ... Şi m’ar fi ars cu-a ei văpăi,
A fost o biată păsărică Dar au topit-o două lacrămî
Lovită ’n aripă din zbor, Ce-au picurat din ochii tăi.
Maria Cunţan.