Page 17 - 1905-13-14
P. 17

Nrul 13-14, 1905.          LUCEAFĂRUL                         289

      SOCIETATEA   PENTRU   FOND   DE   TEATRU   tala  sa  operă  „Nouvelle  Gtographie  Universelle",
     publică  concurs  pentru  două  burse  de  cîte  1200   publicînd  la  1894  ultimul  volum,  al  XlX-lea.  Prie­
    coroane,  destinate  tinerilor  cari  doresc  a  studia  arta   tin  cu  revoluţionarii  şi  anarchiştiî  ruşi,  curînd  după
    dramatică.  O  bursă  e  pentru  dramă  şi  tragedie,  iar   amnestiarea  sa  (1879)  e  nevoit  să  părăsiască  din
    cealaltă  pentru  comedie.  Concursul  se  va  ţinea  la   nou  Franţa  şi  după  o  scurtă  pribegire,  numit  pro­
    vară,  cu  ocazia  adunării  generale  din  Sibiiu.  Cei   fesor la universitatea din Bruxelles, se stabileşte de­
    cari  vor  să  reflecteze  la  aceste  burse,  au  să-şi  tri­  finitiv aici. Cu  moartea  lui se sfîrşeşte un om, care a
     mită  cererile  la  adresa  dlul  Dr.  Iosif  Blaga,  secre­  dus  o  viaţă  în  armonie  cu  ideile  ce  le  propaga,
    tarul  societăţii,  în  TusnâdfurdO  (Csik  m.)  pînă  la   prea  îndrăsneţe  uneori,  dar  totdeauna  izvorîte  din
     1/14 August a. c.                 o minte luminată şi un suflet curat.
      Din  partea  numitei  societăţi  se  aduce  la  cunoş­  „BANATUL"  e  titlul  unei  gazete  săptămînale  po­
     tinţa  celor  interesaţi,  că  dînsa  a  cumpărat  manu­
     scrisul operetei Craiu nou de C. Porumbescu, împre­  porale,  redactată  de  dl  Dr.  Vaier  Branişte,  care  în
     ună cu dreptul escluziv de reprezentare.  fruntea primului număr scrie:
                                         „N’am  întemeiat  foaia  aceasta  ca  să  fac  certe,
      DL  ZACHAR1E  BÎRSAN,  fostul  bursier  al  socie­
     tăţii  fondului  de  teatru  român,  poate  ca  să  dea  do­  şi  nici  ca  să  tulbur  liniştea  şi  să  bag  zizanie  între
    vezi  despre  talentul  său,  tras  la  îndoială,  la  tot  ca­  oameni.  Nu!  Pentru  certe  şi  bălăcărell  nu  este  loc
     zul,  însă,  îndemnat  mal  ales  de  dragostea  ce-o   în foaia aceasta!
     simte pentru arta sa, continuă munca sa importantă:   Lumină  vreau  să  răspîndesc!  Lumina  minţii  şi
     aranjarea de reprezentaţii teatrale în diferitele centre
     româneşti,  in  săptămînile  din  urmă  a  fost  la  Zer-   căldura  inimii!  învăţături  şi  sfaturi  vreau  să  dau,
     neştî  şi  Făgăraş,  încîntînd  lumea  românească  prin   cum se cuvine unul prietin iubitor! Cunoştinţe vreaă
     jocul  său  de  artist  desăvîrşit  şi  priceperea  sa  de   să  aduc  şi  petrecere  vreau  să  fac  celor  obosiţi  după
     regisor.  Oare  noua  sa  activitate  rodnică  să  nu  fie   munca zilei."
     compatibilă cu bursa sa de mal nainte ?
                                         Nu  ne’ndoim  că  priceperea  redactorului,  în  de-
      ELISBE  RECLUS,  geograful  francez  nemuritor,   obşte  cunoscută,  va  face  din  „Banatul"  o  foaie  po­
     filozoful  luminat  pe  care  concepţiile  ideale  il  răpiafi   porală  model,  care  va  înlocui  foile  similare,  re­
     de  multe  ori  pînă  la  hotarul  extrem  al  legalităţii   dactate,  în  cea  mal  mare  parte,  de  oameni  cari
     tradiţionale,  propovăduitorul  înflăcărat  al  libertăţii   nu sînt chemaţi a răspîndi lumină şi înţelepciune.
     absolute,  anarchistul  incarnat  care  viaţa  întreagă
                                         PANTEONUL   BĂNĂŢENILOR.   Ziarul   „Drape­
     n’a  făcut  nimănui  cel  inaî  mic  rău,  care  nu  recu­
     noştea  altă  lege  decît  legea  sfîntă  a  dragostei   lul"  din  Lugoj  publică  un  „apel  cătrâ  naţiunea  ro­
     pentru  omenime,  —  a  murit  la  6  Iulie,  în  vîrstă   mână",  rugîndu-o  să-I  comunice  fotografiile  şi  da­
     de  75  ani,  într’un  orăşel  de  lîngă  Briigge,  Belgia.   tele biografice ale „tuturor Românilor bănăţeni", cari
     Născut  din  părinţi  evangelici,  după  terminarea  li­  au  contribuit  şi  contribue  la  luminarea  poporului
     ceului,  a  trecut  în  seminarul  evangelic  din  Mont-   bănăţean.  —  Idea  e  originală  şi  sperăm  că  mulţi
     Auban,  mal  apoi  la  universitatea  din  Berlin.  Stabi-   se  vor  grăbi  să  ’ntindă  mînă  de  ajutor  bravilor
                                       patrioţi  locali.  O  astfel  de  lucrare,  făcută  cu  o  leacă
     lindu-se  în  Paris,  e  în  curînd  nevoit  să  fugă  din
                                       de  obiectivitate  şi  muncă,  va  fi  de  mare  folos  pen­
     Franţa,  fiind  şi  el  dintre  cel  ce  se  opuseră  lo­
     viturii  de  stat  a  lui  Napoleon  III.  (1852.)  în  răs­  tru  istoricii  literari  şi  culturali.  Să  sperăm  că  tă-
     timp  de  6  ani  cutrieră  Anglia,  Statele-Unite,  Ame­  mîerile  personale,  cam  obicinuite  la  noi,  vor  fi  în­
     rica  centrală  şi  se  stabileşte,  pentru  cîtva  timp,  în   locuite  cu  o  expunere  cumpătată  a  faptelor  şi  me­
                                       ritelor  fiecăruia  din  cel  ce  vor  intra  în  acest  Pan­
     Granada  nouă,  America  de  Sud.  Rechiemat  la  Pa­
     ris,  publică  în  „Revue  des  deux  Mondes“  şi   teon.  Nu  vor  lipsi  de  sigur  nici  caracterizările  epo-
     „Tour  du  Monde"  impresiile  şi  cercetările  din   celor  în  cari  au  muncit  bărbaţii  luminaţi  din  Banat.
     aceşti  ani  de  pribegie.  După  proclamarea  republi­  Panteonul, astfel alcătuit, ar fi o oglindă credincioasă
     ce!  (1870)  şi  căderea  Parisului,  trece  şi  el  în  ta­  a  întregeî  activităţi  culturale  şi  artistice  din  Banat,
     băra  comunarzilor.  Mişcarea  lor  însă  e  frîntă  de   precum  şi  a  meritelor  lui  pentru  întreg  neamul  ro­
     trupele  guvernului,  Redus  ajunge  prisonier,  e  con­  mânesc.
     damnat  să  fie  deportat  la  Caledonia-nouă,  dar  la   ŞTIRI  ARTISTICE  DIN  ROMÂNIA.  Duminecă
     intervenirea mal multor savanţi, în rîndul întîî Thiers,   la  2  Iulie  n.,  s’a  desvălit  în  grădina  Ateneului  din
     guvernul  îl  graţiază,  expulzîndu-1  din  Franţa.  Se   Bucureşti,  bustul  lui  Traian  Demetrescu,  delica­
     stabileşte  la  Lugano,  în  Sviţera,  şi  toată  puterea   tul  poet  care  a  scris  frumoasele  '„Sensitive",
     minţii  sale  geniale  o  pune  în  serviciul  ştiinţei  geo­  „Intim",  „Acuarele"  ş.  a.  Bustul  s’a  ridicat  la  ini­
     grafice.  La  1875  apare  volumul  I.  din  monumen­  ţiativa unul alt poet, Radu D. Rosetti. — Zilele
   12   13   14   15   16   17   18   19   20