Page 18 - 1905-13-14
P. 18

290                         LUCEAFĂRUL                Nrul 13—14, 1905.
            aceste  se  va  întruni  în  Bucureşti  comitetul  „pentru   Vodă  şi  moşnenii  din  Sularul";  „Cronica  lui  Ureche
            ridicarea  unui  monument  primului  pictor  român   despre  ocoalele  iugaene";  „Glosă  la  o  colecţiune
            Ioan  Georgescu 11 ,  ca  să  judece  asupra  proiectelor   inedită  de  documente  moldo-cîmpulungene";  „Or­
            intrate  la  concurs.  Comitetul  a  adunat  deja  jumă­  dine  de  succesiune  în  moşiile  donative  moldovene 11
                                              şi „Anul dela Martie în Moldova 11 .
            tate  din  suma  trebuincioasă  la  ridicarea  acestui   Istoric de valoare şi cel mal bun cunoscător al ve­
            monument.                         chilor instituţiunl de stat româneşti, dr. Popovici afost
                                              şi  autor  de  versuri  gingaşe,  publicate  sub  pseudo­
              f   Dr.   GEORGE   POPOV1CI,   bucovineanul   nimul  r.  Robeanu  în  „Convorbiri  literare 11   pe  anii
            mîndru,  care  prin  discursurile  sale  politice  de-o   1887—1892.
            îndrăsneală  impunătoare  şi  o  logică  impecabilă,   Dr.  George  Popovici  a  murit,...  dar  va  trăi,  de-a-
            rostite în ca­                    pururî,  în  aducerea  aminte  a  celor  cari  l-au
            mera  impe­                       cunoscut şi, cunoscîndu-1, l-au iubit.
            rială  din  Vi-
            ena,  îşi  cîş-
            tigase  nume                      DĂRI DE SAMĂ Şl NOTIJE BIBLI06ARFKE.
            neperitor  şi                      Isidor Budu, Din Flori, Miinchen 1905.
            îşi  deschise
            calea  ce  a-                      Cine  cunoaşte  ciripirile  de  multeori  drăgălaşe  ale
            vea să-l ducă                     pseudonimului  Isis,  din  multele  şi  nenumăratele  ziare
            spre  un  vii­                    şi  reviste,  va  cunoaşte  şi  pe  autorul  acestui  volum.
            tor strălucit,                    Reproducem  cîteva  din  „aceste  petale,  —  aşa  cum  s’au
            —  s’a  stîns                     desfăcut din florile de pe malul bălaiului Isar...“
            în   puterea
            vîrsteîîn stră                          Seara.           mamei.
            ini,  departe                     Se  lasă  ceaţă  peste  tîrg
            de  ţara  sa.                     De-’nvălue palate,
            în  lupta  —                      Se  lasă  ceaţă,  şi  în  mal,   „Du-te mamă, du-te,
                                              Încet Isarul bate.
                                                               Şi să umbli ’n plin,
            pentru întru­                                      Şi să scrii, mămucă,
            parea  vise­                      Spre seară merg de îl ascult   Din pămînt străin 11 .
            lor  sale  cu­                    Cum cîntă el cu vrajă;
            rate, prea se                     —  De  cîteori,  Isar  bălai,   Şi-a rămas să plîngă
                                              N’am stat noi doi de strajă...
            depărtase de                                       Singură ’n ciardac;
            realitatea ri­                          Cîntec.    Pe cînd plînge mama
            gidă Şi el    Dr. Oeorge Popovici. •               Eu că rid mă fac.
                                              Mi-e dor, de tîrgul meu
            suflet  cinstit,  inimă  simţitoare  de  poet,  nu  s’a  putut   Mi-e dor,
            descurca  în  lumea  aceasta  de  desarmonil,  decît   De  preajma  casei  noastre,   Rătăcit-am vreme
            punîndu-şl  capăt  vieţii,  la  26  Iulie  n.  Perdem  în  el   Mi-e dor de-acasă dela noi,   Pe-al lumii talaz,
            un  bărbat  luminat,  care  era  chiemat  să  facă  nea­  De  nucii  ruginiţi  de  ploi,   Iar dureri şi lacrimi
            mului  românesc  şi  mal  mare  fală,  decît  putuse   Perduţi în zări albastre.  Nu mi-afl dat răgaz ...
            face pînă acum.                   Aşi vrea să-I văd
                                                    Şi ’n umbra lor Azi, mă ’ntorc acasă
             Dr.  George  Popovici  s’a  născut  la  20  Noembre   O clipă-aşi vrea macar, Slab şi ’mbătrlnit...
            1864  în  Cernăuţi.  E  fiul  preotului  Eusebiu  Popo-   Visîndîn nopţi tîrziîde vară, Primeşte-mă, mamă,
            vicî,  profesor  la  facultatea  de  teologie  din  acel   Din neguri dese să-mi apară Căci sînt ostenit!
            oraş.  A  studiat  dreptul  şi  filozofia  la  universităţile   Copilăria, iar.
            din  Cernăuţi  şi  Innsbruck,  dobîndind,  cu  mare  suc­  „Mercure  de  France 11 ,  una  dintre  cele  mai  mai  bune
            ces,  gradul  de  doctor  în  drept.  Tînăr  încă,  dr.   şi  răspîndite  reviste  franceze,  (Paris,  Rue  de  Conde
            Popovici  a  luat  parte  la  luptele  politice  din  Bu­  26)  în  anii  din  urmă  a  început  să  dea  deosebită  aten­
            covina.  Ales  deputat  (1897)  în  parlamentul  austriac,
            aproape  cu  unanimitatea  voturilor,  a  fost  unul   ţiune  şi  mişcării  literare  şi  culturale  româneşti.  Dl
            dintre  cel  mal  distinşi  oratori  al  parlamentului.  La   Marcel  Montandon,  un  bun  cunoscător  al  limbii  şi  li­
            1901  se  stabileşte  în  Bucureşti  şi  se  consacră  cu   teraturii  româneşti,  sub  titlul  de  „Scrisori  româneşti",
            totul  cercetărilor  pe  terenul  dreptului  istoric.  După   tot  la  trei  luni,  publică  dări  de  samă  asupra  publica­
            lungi  şi  foarte  minuţioase  cercetări  prin  archivele   ţiilor româneşti mai de valoare. (1905: nrele 187 şi 193)
            din  Bucureşti  şi  străinătate,  lucra  la  un  studiu   Cum  însă  nu-I  stau  la  dispoziţie  toate  publicaţiile  ro­
            asupra  dreptului  vechili  român.  O  operă  funda­  mâneşti,  aceste  dări  de  samă  numai  in  parte  reoglin-
            mentală  era  să  fie  această  carte,  menită  să  vor-   desc  adevărata  noastră  mişcare  literară.  Dl  Marcel
            biască  pururea  de  marele  său  talent  de  scrutare   Montandon,  (Miinchen,  Biedersteinerstrasse  llOja)  prin
            istorică...  şi  avea  să-î  serviască  de  titlu  pentru
            obţinerea  unei  catedre  de  istoria  dreptului  român   revista  noastră  se  adresează,  prin  urmare,  autorilor
            la  universitatea  din  Bucureşti,  catedră  anume  creată   români  cu  rugămintea  să-i  trimită  publicaţiile  lor,  fă-
            în primăvara asta, pentru el.     cîndu-I  astfel  cu  putinţă  să  prezinte  miilor  de  cititori
             Academia  română,  în  sesiunea  din  urmă,  răs­  aî  revistei  franceze  o  icoană  complectă  a  vieţii  noastre
            plătind  activitatea  sa  neobosită,  îl  alese  de  mem­  culturale  şi  literare.  —  „Mercure  de  France"  publică
            bru corespondent, pentru următoarele lucrări: „Mihaî  de altfel scrisori despre mişcarea literară a tuturor po-
   13   14   15   16   17   18   19   20