Page 7 - 1905-13-14
P. 7

Nrul 13—14, 1905.         LUCEAFĂRUL                           279
        Va  veni,  desigur,  o  vreme,  cînd,  învăţînd  a   muzica  clasică  străină,  reprezentînd  chiar  şi
      ne  respecta  mai  mult  pe  noi  înşine,  va  triumfa,   opere,  ca  „Noaptea  în  Granada",  care  a  cuce­
      spre  mulţumirea  noastră,  curentul  sănătos  ro­  rit şi pe străini.
      mânesc,  care  de  curînd  şi-a  croit  o  cale  largă   Dela  1879—1904  reuniunea  a  dat  66  con­
      şi  durabilă  aproape  în  toate  manifestaţiunile   certe,  executînd  545  de  piese,  dintre  cari  pur
      noastre artistice.                 instrumentale  59.  Dintre  piesele  româneşti  57
                                         sînt  ale  dlui  G.  Dima,  tot  atîtea  compoziţii  ad­
        Reuniunea  din  Sibiiu,  care,  în  Iunie  a.  c.,  şi-a   mirabile, cari au făcut o advărată şcoală.
      serbat  iubileul  de  25  ani,  poate  privi  cu  mîn-
      drie  la  trecutul  ei,  bogat  în  roade  şi  strălucitor   Progresul  ce  l-a  făcut  Reuniunea  română  de
      în  fapte.  Activitatea  ei  se  poate  urmări,  pas  cu   muzică  din  Sibiiu  dela  întemeerea  ei,  şcoala
      pas,  în  volumul  scos  de  dl  asesor  conzistorial,   bună  şi  materialul  excelent  de  voci  de  care
      Mateiu  Voileanu:  25  ani  din  viaţa  „Reuniunii   dispune  azi,  am  avut  ocaziune  să-l  apreciem  şi  în
      române  de  muzică“  din  Sibiiu,  1905.  Materialul   decursul  serbărilor  iubilare:  la  Matineul  din  8
      preţios,  adunat  în  acest  volum,  înlesneşte  ori   Iunie  a.  c.,  la  Concertul  festiv  din  aceeaş  zi,
      cui  să  statoriască  importanţa  ei  culturală  şi  să   seara,  şi  la  reprezentaţiunile  din  9,  10  şi  11
      reconstruiască,  din  acest  punct  de  vedere,  viaţa   Iunie  a.  c.  a  operei  naţionale  „Moş  Ciocirlan“
      ei din trecut.                    de Tudor cav. de Flondor.
        Pe  la  anii  1870,  Sibiiul  întrunise  un  contin­  Matineu!,  ca  prestaţiune  muzicală,  a  reuşit
      gent  frumos  de  cărturari  români,  devenise  un   pe  deplin.  S’a  cîntat  „Rugăciunea  românului"
      centru  prielnic  pentru  cultivarea  muzicei,  mai   de  A.  Hunipl  (piesa  cu  care  a  păşit  Reuniunea
      ales  că  Saşii  din  acel  oraş  serviau  cu  pildă  şi   pentru  prima-oră  în  public)  şi  un  „Pre  tine
      îndemn.                           te  lăudăm"  de  A.  Bena,  elev  al  academiei  de
        Era  în  iarna  anului  1875,  cînd  s’a  pornit  în   muzică  din  Charlottenburg.  In  compoziţiunea
      Sibiiu  un  cor  de  bărbaţi  la  iniţiativa  lui  Dr.   aceasta  dl  Bena,  nepreocupat  de  muzica  bise­
      Aurel  Brote,  un  iubitor  şi  cunoscător  de  muzică.   ricească  străină,  armonizează  pentru  6  voci  cu
      Sub  conducerea  lui  s’a  dat,  în  acea  iarnă,  în   mult  noroc  (şi  nu  pentru  prima-oră!)  o  simplă
      sala  hotelului  „La  Coroană",  primul  concert,   melodie bisericească de strană.
      care,  deşi  primitiv,  a  executat  pe  lîngă  cîntece   Discursul  ocazional  al  preşedintelui  Reuniunii
      naţionale  şi  bucăţi  clasice:  marşul  din  Faust  şi   nu-1 comentăm, căci n’a fost ocazional.
      „Egmond  ouverture"  de  Beethoven').  începutul   Concertul  festiv.  Cu  abatere  dela  obiceiul  ve-
      modest  a  însufleţit  lume  românească  şi  i-azimislit   cliiu  al  Reuniunii  de  a  lua  în  programul  con­
      idea  înfiinţării  unei  reuniuni  de  cîntărî.  Corul   certelor  prea  multe  piese  străine  —  poate  din
      bisericesc  al  dlui  Prof.  Cmţanu  încă  era  în   necesitate,  mai  de  mult  —  ni  s’a  dat  ocaziune
      floare,  ajunsese  să  cînte  liturgia  de  B.  Rand-   să  ascultăm  de  astădată  compoziţiunî  româneşti
      hartinger.  In  toamna  anului  1878  idea  înfiin­  din  cele  mai  frumoase  ale  noastre.  Am  avut  pe
      ţării  se  întrupează,  alegîndu-se  de  preşedinte   Dima,  Murăşanu,  Nic.  Popovicî,  Chiriac  şi  T.
      Dr.  Aurel  Brote.  Tînăra  reuniune  dela  început   Popovici  în  program;  iar  lucrările  lor,  bine  exe­
      avea  69  membrii,  cu  cari  în  curs  de  2  ani  a   cutate,  sînt  primite  cu  vii  aplauze  din  partea
      cîntat  în  7  concerte,  inaî  ales  bucăţi  străine.  Anul   publicului,  —  unele  se  şi  bisează.  —  Că  nu  s’a
      1881  deschide  o  eră  nouă  în  viaţa  reuniunii,   cîntat  nimic  de  Vidu,  cel  mai  original  în  stil  şi
      atunci  ia  conducerea  ei  artistică  dl  George  Dima.   în  forme  româneşti,  nu  înţelegem.  Tot  asemenea
      Cei  opt-spre-zece  ani,  cît  a  stat  dsa  în  frunte,   din  frumoasele  compoziţiunî  ale  dlui  Dima,  ca
      formează  epoca  ei  de  aur.  înzestrat  cu  un  ta­  d.  e.  Hora,  balada  muzicală  „Mama  lui  Ştefan-
      lent  fecund,  cu  o  aleasă  cultură  muzicală  şi   cel-Mare"  ş.  a.,  nu  înţelegem  cum  de  s’a  ales
      cu  o  putere  de  muncă  fără  odihnă,  dsa  a   tocmai  pentru  ocaziunea  prezentă  „Salvum  fac
      ridicat   modesta   reuniune,   dintr’un   oraş   de   regem",  (cor  mixt  cu  acompaniament  de  or­
      provincie  transilvănean,  pînă  pe  scena  Ate­  chestră)  o  lucrare  fără  îndoială  de  o  însemnată
      neului  din  capitala  ţării  româneşti.  Activitatea   valoare  muzicală,  dar  absolut  străină  de  noi,  şi
      reuniunii  jubilante,  în  cele  artistice,  se  identifică   ca text şi ca melodie.
      întru  toate  cu  activitatea  dlui  Dima.  Cu  o  rară   In  şirul  autorilor  de  muzică  românească  îl
      pricepere  a  ştiut  să  ne  facă  educaţia  muzicală,   găsim  de  astădată  şi  pe  dl  H.  Kirchner,  actua­
      cultivînd, alături de cîntecele noastre naţionale,  lul  dirigent  al  Reuniunii,  cu  3  cîntărî  poporale
          9  Printre  corişti  erau:  jud.  I.  Bădilă,  dl  prof.   (pentru  voci  egale):  „Arde  ’n  foc  inima  ’n  mine",
      D.  Cunţan,  Dr.  D.  P.  Barcianu,  dl  Şt.  Stroia,  dl  Prof.   „Bălăioară  dela  munte"  şi  „Foae  verde  de  bujor",
      D.  Conişa,  dl  Dr.  Eugen  Brote  şi  dl  Dr.  Preda.  Printre   încercarea   dlui   Kirchner   în   „Bălăioara   dela
      debutanţi:  Dl  şi  D-na  Bădilă  (pian  şi  vioară,  duet  din   munte"  de  a  armoniza  pentru  cor  doina  (cîntec,
      „Somnambula"),  D-şoara  Elena  Adamovicî  (romanţa:
      „Daţi-ml,  daţi-niî  aripioare"),  D-şoara  Sabina  Brote  şi   după  părerea  noastră,  menit  numai  pentru  voce
      D-na Minerva Brote (uvertura de Beethoven).  de solo) e originală, dar timbrul naţional al
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12