Page 10 - 1905-15-16
P. 10

302                          LUCEAFĂRUL               Nrul 15—16, 1905.

             Şcoala  primară  urmată  în  Tîrgovişie,  —  gim­  se  instaleze  în  Bucureşti,  unde  şi  alte  afaceri  o
           naziu, liceu şi universitatea în Bucureşti.  reclamau.  Aci  şi-a  urmat  toată  învăţătura,  ur-
             Despre  luarea  bacalaureatului  am  publicat,  nu   mînd  şi  absolvind  toate  cursurile  liceului  Sf.
           mai ştiu unde, versuri. Unele au fost cetite în foi­  Sava,  şi  facultatea  de  Litere.  în  urma  a  două
           letonul „României Libere", decătră dl Maiorescu,   concursuri  în  specialitatea  Geografiei  şi  a  Isto­
           cu care am făcut cunoştinţă în urma unei scrisori   riei, e profesor, din anul 1896, la liceul din Plo-
           ce  i-am  adresat  în  calitate  de  auditor  al  cursului   eşţî, unde funcţionează şi azi.
           său de filozofie contimporană. De atunci am deve­  Întîiele încercări în literatură datează din şcoală.
           nit colaborator al Convorbirilor literare. Întîî ver­  Aci,  la  Sf.  Sava,  sub  înrîurirea  spirituală  a  unor
           suri, apoi schiţele şi nuvelele cuprinse în volumul   profesori  distinşi,  printre  care  locul  de  frunte  îl
           editurei Minerva.                  ocupa  regretatul  Anghel  Demetrescu,  îşi  puse
             De atunci am mai pu-             la  încercare  vocaţia  prin  mici  acorduri:  cîteva
           bl icat schiţe prin Voinţa         nuvelete  publicate  într’o  revistă  a  clasei  IV,  în
           Naţională si totîn foile­          care  se  găsia.  Unele  au  făcut  chiar  oare-care
           tonul Voinţei nuvela :             zgomot  în  liceu.  Băeţi  din  a  şaptea  veniau  să
           „ Neam ui Udreştilor“.             cunoască  pe  autorul  destul  de  emoţionat  al  nu­
             Nu  ştiu  care  e  cea           velei : Un ceas de lecţie.
           mai  bună  nuvelă  sau              în  1894  şi  1895  colabora  neîntrerupt  la  Re­
           schiţă  a  mea.  Asta  e           vista  Nouă.  De  aici  păstrează  duioase  amintiri
           treaba criticilor. — Mai           din  serile  săptămînale  petrecute  în  societatea  de
           dragă mi-e „Pană Trăs­             o  veselie  nesecată  a  spiritualului  D-n.  Hasdeu,
           nea Sfîntul".                      căruia  verva  plină  de  preciositate  a  lui  Gion  îi
             Admirator al muzicei             slugea de stimulent.
           şi literaturii populare             Tot în aceşti doi ani, dimpreună cu Dnii Has­
           sînt  fără  rezervă.  într’o   l0AN  Al -  bratescu-voineşti.   deu  şi  Speranţa,  a  scris  la  Revista  Copiilor  o
           conversaţiune  mi-ar  fi  mai  uşor  de  spus  care-mi   serie  de  Nuvele  pentru  copii,  pe  care  autorul  le
           sînt autorii cei mai dragi. Citesc foarte mult. Unul   va publica în curînd într’un volum.
           îmi place pentru o însuşire, altul pentru alta. Pot   în 1895  trecu  la Convorbiri literare cu nuvela
           să  spun  cu  siguranţă  că  studiile  de  biologie  îmi   Ernma,  rămînînd  colaborator  credincios  al  aces­
           sînt  cel  mai  plăcut  aliment  intelectual;  iar  car­  tei  reviste  pînă  în  prezinte.  Domnul  Titu  Maio­
           tea  care  păstrează  pentru  mine  o  vecinică  tine-   rescu  s’a  interesat  de  aproape  de  autor,  l-a  în­
           reţă, este cartea fabulelor lui Lafontaine.              demnat  la  lu­
            Toate  sistemele  de  filozofie  sînt  interesante      cru. Cunoscuta
           prin ingeniozitate; dar iubesc mai mult peSpencer.       ocrotire  a  ma­
             Citesc  cu  interes  tot  ce  se  publică  româneşte,   relui nostru cri­
           ca  literatură.  Sînt  un  grozav  meloman.  Cea  mai    tic pentru scrii­
           mare supărare (şi din nenorocire profesiunea mea         torii  de  talent
           de  avocat  într’un  oraş  de  provincie  aduce  zil­    ai  ţării,  a  fost
           nice  supărări)  dispare  ca  prin  farmec  după  cî-    la fel de părin­
           teva  acorduri  la  pian.  Soţia  mea,  cînd  mă  vede   tească  şi  faţă
           întunecat,  deschide  pianul  şi  cîntă  o  sonată  de   de   Basara-
           Beethoven.  Muzica  e  pentru  mine  cei  mai  bun       bescu. D-sa l-a
           medicament.                                              îndrumat pe ca
            îmi  pare  rău,  că  de-ocamdată  nu  vă  pot  tri­     lea  cea  bună;
           mite  nici  o  schiţă,  sau  nuvelă  inedită  ;  —  vă   i-a indicat ge­
           făgâduesc  însă,  că  în  curînd  o  voi  face.  Cu  în­  nul care-i con­
           ceperea vacanţelor judecătoreşti voi fi mai liber.       vine  —  genul
             Primiţi,  vă  rog,  asigurarea  stimei  mele  desă-    vesel  —  ;  i-a
           vîrşite.                                                 relevat meritele
                        loan fll. Bratescu-Voineşti.                şi  i-a  înlăturat
                                                   I AL RASARABESCU.  greşelile. Volu­
                                              mul  de  Nuvele  publicat  în  1903  e  din  îndemnul
                          VIU.               şi  sub  controlul  maestrului,  pentru  care  autorul
                      Schiţă biografică.     are un cult deosebit. Cum vreţi dar ca cele mai du­
                                              ioase amintiri să nu fie legate de Emma?
               Născut în Giurgiu, în 17 Decembre, 1870.
            Părinţi:  Pitarul  Alexandru  Bassarabescu  —   Din  cele  24  de  nuvele  publicate  în  editura
           fost  primar  al  Giurgiului  —  şi  Eliza,  născută   librăriei  Socec,  cea  mai  izbutită,  după  părerea
           Boteanu.  Războiul  din  1877  a  silit  familia  să  autorului,  e  Pe  drezină,  şi  în  acest  gen  are  de
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15