Page 13 - 1905-15-16
P. 13

Nrul 15—16, 1905.           LUCEAFÂRUL                         305

                     XI.                                XII.
        Sînt născut în Vaslui, la 26 Noemvrie, 1875.   Iubite domnule Tâslăuanu,
      Părinţii mei au venit la oraş din satul „Mun­
      tenii de sus",                      „Tînărul  şi  fecundul  nuvelist"  s’a  născut  la
      unde e leagă­                      Paşcani,  în  judeţul  Suceava,  la5Noembrie  1880.
      nul neamului '                     Advocat  tatăl,  mama  din  popor.  A  hoinărit  pe
      nostru.                            uliţi  şi  pe  cîmpurî,  s’a  bălăcit  toată  copilăria
       Am învăţat |                      în  Şiret.  A  învăţat  gimnaziul  la  Fălticeni,  cursul
      la şcoala nor- ;                   inferior  —  şi  cursul  superior  la  laşi.  In  va­
      mală — „Vasile                     canţe  vîna  ca  un  Nemrod,  înglodîndu-se  prin
      Lupu“ din Iaşi, '                  bălţile  pe  care  Şiretul  le  lasă  după  revărsări  şi
      de unde m’am                       prin care mişună sălbătăciuni aripate.
      dus învăţător                       Cea  dintîiu  operă  pe  care  a  publicat-o  a  fost
      la ţară.                           Duşmanii  (publicată  în  „Dureri  înăbuşite"),  care
        în  mijlocul                     a  apărut  într’o  foaie  obscură  şi  în  altă  formă
      poporului  ş-al                    decît aceea din volum.
      copiilor am tră­                    Moş-Creangă  a  fost  patima  şi  a  copilăriei  şi
      it cei mai fru­                    a  bărbăţiei,  moşneagul  sfătos  şi  povestitorul
      moşi  ani.  A-                     fără  păreche.  Iar  dintre  străini,  —  Maupassant
      tuncî  am  spe-                    i-i  scriitorul  de  predilecţie,  iar  Tolstoi  cel  pe
      ratş’am muncit                     care  îl  admiră  mai  mult  (Războiu  şi  pace.):  Cel
      cu drag. — Fă­                     mai puţin plăcut, Bourget.
      ceam şcoală ori unde mă găsiam înconjurat.                îi plac, fără în-
        Dam învăţătură şi luam învăţătură.                      doială,  şi  cîn-
        Atunci am cules volumul „Pe lîngă vatră"                tecele,  poezi­
      ş’am scris multe din nuvelele mele ţărăneşti.             ile poporului.
        în  înălţarea  morală  delaţară,  mi-am  găsit  însă    —  Dacă vreai,
      şi  prăbuşirea:  —  Simţindu-mă  atît  de  folositor      mult. Mai mult
      şi  aşa  de  iubit  în  cercul  de  acolo,  m’am  amă­    îi place sufle­
      git  cu  gîndul  să-mi  lărgesc  orizontul  de  acţiune   tul,  izvorul  de
      şi să fiu de folos mai multora.                           durere,  din
        Ş’atuncî m’am pus să învăţ carte mai departe.           care au eşit.
        Sforţările  au  fost  zdruncinătoare.  învăţam  la­      Iar  despre
      tineşte  şi  greceşte  singur,  după  dicţionar  şi  gra­  Luceafărul, iu­
      matici,  pentruca  să-mi  trec  diferenţa  la  liceu.     bite  domnule,
      Şi toate acestea printre orele de clasă şi noaptea.       nimic de zis,
        Studiile universitare le-am făcut la Bruxelles.         —  felicitările
        în vremea asta? — Muncă, sărăcie şi planuri             mele.  Şi  mă
      mari...                                                   gîndesc,  dacă
        M’am  întors  în  ţară  plin  de  încredere.  Prin      fiecare din în­
      Ardeal  am  trecut  ca  printr’un  vis  măreţ.  Cău­      trebaţi  ar  da
      tam  cu  drag  la  priveliştile  din  depărtare,  la      un  sfat,  ar  fi
      munţii  trufaşi  şi  Ia  satele  cu  Români.  Ce  fru­    ceva teribil, ar
      moasă  grădină  e  Ardealul!  —  în  vîrtejul  mer­       trebui  să  nu
      sului,  aşa  din  fuga  nebună  a  trenului,  aşi  fi     mai urmaţi, na­
      vrut  să-l  strîng  la  pept  şi  să-i  şoptesc  o  vorbă   tural,  —  nici
      îndrăzneaţă...                           MIHAIL SADOVEAN0.  unul.
       Astăzi?                            Bucureşti, 7 iunie 1905
        închid ochii la gîndul visurilor de altădată,     rnihail Sadoveanu.
      ca’n faţa unei dureroase ruinî.
        Şi  din  toată  zdrobirea  mea  sufletească,  îmi
      rămîne  o  idee  hotărîtă;  —  Cea  mai  diabolică   D1R POPOR.
      crimă  socială  e  să  se  imobilizeze  un  om  pu­  Decînd badea cătuneşte,   Că  decînd  badea  s’a  dus
      ternic  şi  bun  aşa  fel,  încît  să  fie  pus  în  neîn-   Codru ’ntreg îl jelueşte :   Nici un fir pe fus n’am pus,
      stare de-a fi de folos ...        Codruluţul cu frunza,   Decînd  de-acas-a  plecat
                                        Maică-sa cu guriţa   De jele şi de bănat,
       Constanţa, 18 Iunie, 1905.       Şi mîndra cu inima.  Furca ’n pod am aruncat.
                             loan fldam.  Văleni (Danpataka) com. Solnoc-Dobica,  Vasile Voevod.
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18