Page 31 - 1905-15-16
P. 31
Nrul 15—16, 1905. LUCEAFĂRUL 323
însemnat în străduinţa noastră de a aduna tot ce a obţinut la expoziţia internaţională de arte din
găsim mai de preţ în straturile de jos ale popo Munchen medalia de aur ci. II. — în revista ger
rului, unde e izvorul cel mai bogat pentru îmbo
găţirea zestrei noastre culturale. In numărul acesta mană „Deutsche Rundchau" din Berlin, numă
reproducem coperta şi porturile ţărăneşti din albu rul pe August, a apărut în traducere „Cozma Ră
mul d-şoarei Cozma, pentruca publicul să-şi poată coare", una dintre cele mai bune nuvele datorite
face o idee despre frumuseţile lui. d-lui M. Sadoveanu. Traducerea e însoţită de o
Cele 20 de cartoane bogate, cari împodobesc scurtă biografie a autorului. — Dl Aurel Candrea,
acest Album, ne vorbesc într’o limbă plină de în
ţeles. Alegerea şi aranjarea cumpănită a cusăturilor însărcinat de ministerul cultelor şi instrucţiunii pu
şi ţesăturilor ne dovedesc gustul artisticdesăvîrşit al blice din România, să scrie un studiu amănunţit
femeii culte şi simţul practic al româncei harnice. Şi asupra dialectului bănăţenesc, petrece vara asta la
tocmai în împrejurarea aceasta din urmă zace de Băile Erculane, de unde face escursiuni de studii
osebirea — o deosebire-progres — între „Ornamen-
tica română", opera unui bărbat, şi „Albumul de în ţinuturile din jur. Vara trecută studiase ţinuturile
cusături şi ţesături", opera unei femei. „Albumul" dih jurul Lugojului şi al Făgetului. — Dl K. Sand-
e o frumoasă colecţiune de cusături şi ţesături, dar feld lensen, docent privat de limbile romanice la
e, în aceeaşi vreme, şi o colecţiune practică de universitatea din Copenhaga, cîteva săptămînî a
modele, un dar nepreţuit pentru toate româncele petrecut în România, cu scop de a studia limba şi
cari ţin la vechile şi etern-frumoasale noastre
podoabe. datinele poporului român. Simpaticul danez, la 11
Dacă am avea astfel de albume din toate ţinu August a fost primit în audienţă, la Sinaia, de M.
turile — pe cari le-ar eda respectivele despărţă- Sa Regele Carol, care a binevoit să-l reţină la
minte ale Asociaţiunii — am putea să alcătuim dejun. Din Sinaia a plecat la Constanţa, însoţit de
cu timpul un grandios album, o „Ornamentica Ro dl profesor Dr. I. Scurtu. în drumul spre casă, s’a
mână din Ungaria", care ar fi un titlu de cinste
şi de mîndrie pentru noi toţi. oprit şi la Sibiiu, unde a asistat la serbările „Aso-
Preţul acestui „Album" e 16 coroane, pentru ciaţiuniî".
România 20 lei. Se poate comanda la biroul „Aso- EXPOZIŢIA PICTORULUI LUNCAN. în sala de
ciaţiuniî" în SibiiQ.
lectură a hotelului Caraiman din Sinaia, un tînăr
„MARCA CULTURALA A ASOCIAŢIUNII". Din pictor român I. Luncan, a expus 50 de aquarele
incidentul serbărilor din Sibiiu, „Libertatea" dela şi 20 de pînze de ulei. In aquarelele aceste se în-
Orăştie face o propunere, care, sîntein convinşi, va chiagă lămurit toată psihologia artistului: o ado-
întimpina aprobarea tuturor. E vorba anume, să se raţiune nesfîrşită cătră natura, natură selbatică, pustie
ia hotărîrea de-a se introduce o „marcă culturală", şi mută... un sentiment de melancolie, ceva din
cu preţul de 2 fii., care să se lipiască pe biletele tînguirea doinei, din glasul clopotului risipit pe
de intrare la petreceri şi să fie astfel o contribuţie lunca satului în amurg. Aquarelele lui Luncan sînt
uşoară pentru despărţămintele Asociaţiunii. Sumele aproape toate melancolice. Remarcăm în rîndul
intrate ar fi săse întrebuinţeze pentru cumpărarea întîî „Car cu fîn“, — o cîmpie netedă, peste care
de cărţi folositoare, cari să se împartă, gratuit, s’a lăsat umbra dulce a amurgului; un car cu fîn
între popor. întruparea acestei idei fericite, spe în liniştea întinderii şi un nor frumos, rupt în fâşii
răm, se va face încă la această adunare gene subţiri, orizontale, fine, cătră apus. In geana de
rală, putîndu-se astfel pune în practică deja la pe lumină slabă a amurgului e toată melancolia şi
trecerile din vara aceasta. desăvîrşirea tabloului.
Dintre cele 20 de pînze de ulei remarcăm ta
O ŞTIRE ÎMBUCURĂTOARE ne aduc foile din
bloul „Arderea celor nouă sate din Ardeal", un
Regat. Ministrul cultelor şi instrucţiunii publice epizod istoric din timpul lui Mihai-Viteazul.
din România a cumpărat din Sibiiă pnetru suma Expoziţia dela Sinaia ne vorbeşte de un nume
de 4000 mii lei, albume şi modele de broderii, ce nou, de un talent serios şi puternic, chiemat să
vor fi distribuite şcolilor profesionale de fete din îmbogăţiască arta română cu roadele inspiraţiei
Ţară. sale senine. G. M.
PRESA ROMÂNĂ Şl CITITORII SĂI. Nu vorbim
„pro domo" ci în interesul întregel prese române. PARI DE SANIA Şl NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
Obicinuiţi cum sîntem şi noi românii, să petrecem
o oră două la cafenea, îmbogăţind cu banul no Lucian Bolcaş : Războiul ruso-japonez. Partea I, pînă
stru proprietarii, străini aproape cu toţii, am putea la căderea Port-Arthuruluî. — Budapesta, Ed. „Poporul
să cerem şi noi, în schimb, ca pe lîngă sutele de Român", 118 pp. 8" mic. Preţul 50 fii. — Un semn al
foi străine, cafegiii să mai aboneze şi cele cîteva interesului, cu care sînt urmărite evenimentele din apu
foi române ce le avem. Am dori însă ca pasul sul depărtat, e faptul că, în interval de vreme destul
acesta să nu serviască ulterior de pretext pentru de scurt, cartea de faţă e deja a treia lucrare cu obiect
indiferentizmul, destul de latent, faţă de presa ruso-japonez. Sîntem însă de părerea, că poporului s’ar
noastră. „Că doară o am la cafenea". putea da lectură şi mai interesantă şi, în tot cazul, şi
ŞTIRI MĂRUNTE. Pictorul român dl Ştefan Po- mai folositoare, decît e descrierea unui război ce se
pescu, membru al societăţii „Tinerimea artistică", petrece într’o ţară prea îndepărtată, prea necunoscută,