Page 31 - 1905-15-16
P. 31

Nrul 15—16, 1905.           LUCEAFĂRUL                         323

      însemnat  în  străduinţa  noastră  de  a  aduna  tot  ce   a  obţinut  la  expoziţia  internaţională  de  arte  din
      găsim  mai  de  preţ  în  straturile  de  jos  ale  popo­  Munchen medalia de aur ci. II. — în revista ger­
      rului, unde e izvorul cel mai bogat pentru îmbo­
      găţirea zestrei noastre culturale. In numărul acesta   mană  „Deutsche  Rundchau"  din  Berlin,  numă­
      reproducem coperta şi porturile ţărăneşti din albu­  rul pe August, a apărut în traducere „Cozma Ră­
      mul d-şoarei Cozma, pentruca publicul să-şi poată   coare",  una  dintre  cele  mai  bune  nuvele  datorite
      face o idee despre frumuseţile lui.  d-lui  M.  Sadoveanu.  Traducerea  e  însoţită  de  o
        Cele  20  de  cartoane  bogate,  cari  împodobesc   scurtă biografie a autorului. — Dl Aurel Candrea,
      acest Album, ne vorbesc într’o limbă plină de în­
      ţeles. Alegerea şi aranjarea cumpănită a cusăturilor   însărcinat de ministerul cultelor şi instrucţiunii pu­
      şi ţesăturilor ne dovedesc gustul artisticdesăvîrşit al  blice  din  România,  să  scrie  un  studiu  amănunţit
      femeii culte şi simţul practic al româncei harnice. Şi  asupra dialectului bănăţenesc, petrece vara asta la
      tocmai în împrejurarea aceasta din urmă zace de­  Băile Erculane, de unde face escursiuni de studii
      osebirea — o deosebire-progres — între „Ornamen-
      tica  română",  opera  unui  bărbat,  şi  „Albumul  de   în ţinuturile din jur. Vara trecută studiase ţinuturile
      cusături şi ţesături", opera unei femei. „Albumul"   dih jurul Lugojului şi al Făgetului. — Dl K. Sand-
      e o frumoasă colecţiune de cusături şi ţesături, dar  feld  lensen,  docent privat de limbile romanice  la
      e,  în  aceeaşi  vreme,  şi  o  colecţiune  practică  de   universitatea  din  Copenhaga,  cîteva  săptămînî  a
      modele,  un  dar  nepreţuit  pentru  toate  româncele   petrecut în România, cu scop de a studia limba şi
      cari  ţin  la  vechile  şi  etern-frumoasale  noastre
      podoabe.                           datinele poporului român. Simpaticul danez, la 11
        Dacă am avea astfel de albume din toate ţinu­  August a fost primit în audienţă, la Sinaia, de M.
      turile  —  pe  cari  le-ar  eda  respectivele  despărţă-  Sa  Regele  Carol,  care  a  binevoit  să-l  reţină  la
      minte  ale  Asociaţiunii  —  am  putea  să  alcătuim   dejun. Din Sinaia a plecat la Constanţa, însoţit de
      cu timpul un grandios album, o „Ornamentica Ro­  dl profesor Dr. I. Scurtu. în drumul spre casă, s’a
      mână  din  Ungaria",  care  ar  fi  un  titlu  de  cinste
      şi de mîndrie pentru noi toţi.     oprit şi la Sibiiu, unde a asistat la serbările „Aso-
        Preţul  acestui  „Album"  e  16  coroane,  pentru   ciaţiuniî".
      România 20 lei. Se poate comanda la biroul „Aso-   EXPOZIŢIA PICTORULUI LUNCAN. în sala de
      ciaţiuniî" în SibiiQ.
                                         lectură  a  hotelului  Caraiman  din  Sinaia,  un  tînăr
        „MARCA CULTURALA A ASOCIAŢIUNII". Din  pictor  român  I.  Luncan,  a  expus  50  de  aquarele
      incidentul  serbărilor  din  Sibiiu,  „Libertatea"  dela  şi 20 de pînze de ulei. In aquarelele aceste se în-
      Orăştie face o propunere, care, sîntein convinşi, va  chiagă  lămurit  toată  psihologia  artistului:  o  ado-
      întimpina aprobarea tuturor. E vorba anume, să se   raţiune nesfîrşită cătră natura, natură selbatică, pustie
      ia hotărîrea de-a se introduce o „marcă culturală",   şi  mută...  un  sentiment  de  melancolie,  ceva  din
      cu preţul de  2 fii., care  să se lipiască pe biletele   tînguirea  doinei,  din  glasul  clopotului  risipit  pe
      de intrare la petreceri şi să fie astfel o contribuţie   lunca satului în amurg. Aquarelele lui Luncan sînt
      uşoară pentru despărţămintele Asociaţiunii. Sumele  aproape  toate  melancolice.  Remarcăm  în  rîndul
      intrate ar fi săse întrebuinţeze pentru cumpărarea   întîî „Car cu fîn“, — o cîmpie netedă, peste care
      de  cărţi  folositoare,  cari  să  se  împartă,  gratuit,   s’a lăsat umbra dulce a amurgului; un car cu fîn
      între  popor.  întruparea  acestei  idei  fericite,  spe­  în liniştea întinderii şi un nor frumos, rupt în fâşii
      răm,  se  va  face  încă  la  această  adunare  gene­  subţiri,  orizontale,  fine,  cătră  apus.  In  geana  de
      rală, putîndu-se astfel pune în practică deja la pe­  lumină  slabă  a  amurgului  e  toată  melancolia  şi
      trecerile din vara aceasta.        desăvîrşirea tabloului.
                                          Dintre  cele  20  de  pînze  de  ulei  remarcăm  ta­
       O ŞTIRE ÎMBUCURĂTOARE ne aduc foile din
                                         bloul  „Arderea  celor  nouă  sate  din  Ardeal",  un
      Regat.  Ministrul  cultelor  şi  instrucţiunii  publice   epizod istoric din timpul lui Mihai-Viteazul.
      din  România  a  cumpărat  din  Sibiiă  pnetru  suma   Expoziţia  dela  Sinaia  ne  vorbeşte  de  un  nume
      de 4000 mii lei, albume şi modele de broderii, ce   nou,  de  un  talent  serios  şi  puternic,  chiemat  să
      vor fi distribuite şcolilor profesionale de fete din   îmbogăţiască  arta  română  cu  roadele  inspiraţiei
      Ţară.                              sale senine.               G. M.
       PRESA ROMÂNĂ Şl CITITORII SĂI. Nu vorbim
      „pro domo" ci în interesul întregel prese române.  PARI DE SANIA Şl NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
      Obicinuiţi cum sîntem şi noi românii, să petrecem
      o  oră  două  la  cafenea,  îmbogăţind  cu  banul  no­  Lucian Bolcaş : Războiul ruso-japonez. Partea I, pînă
      stru proprietarii, străini aproape cu toţii, am putea   la  căderea  Port-Arthuruluî.  —  Budapesta,  Ed.  „Poporul
      să cerem şi noi, în schimb, ca pe lîngă sutele de   Român",  118  pp.  8"  mic.  Preţul  50  fii.  —  Un  semn  al
      foi străine, cafegiii să mai aboneze şi cele cîteva   interesului, cu care sînt urmărite evenimentele din apu­
      foi  române  ce  le  avem.  Am  dori  însă  ca  pasul   sul  depărtat,  e  faptul  că,  în  interval  de  vreme  destul
      acesta  să  nu  serviască  ulterior  de  pretext  pentru   de  scurt,  cartea  de  faţă  e  deja  a  treia  lucrare  cu  obiect
      indiferentizmul,  destul  de  latent,  faţă  de  presa   ruso-japonez.  Sîntem  însă  de  părerea,  că  poporului  s’ar
      noastră. „Că doară o am la cafenea".  putea  da  lectură  şi  mai  interesantă  şi,  în  tot  cazul,  şi
       ŞTIRI MĂRUNTE. Pictorul român dl Ştefan Po-  mai  folositoare,  decît  e  descrierea  unui  război  ce  se
      pescu, membru al societăţii „Tinerimea artistică",  petrece  într’o  ţară  prea  îndepărtată,  prea  necunoscută,
   26   27   28   29   30   31   32