Page 5 - 1905-15-16
P. 5
Nrul 15 — 16, 1905. LUCEAFĂRUL 297
versităţiî din Bucureşti. în Academia .română 3. „Noi şi maghiarii" şi povestea „Ziua Zori
am fost ales în anul 1881. — Fiind unul din lor", precum şi comedia „Fata cleBirău“,la Viena,
cei cinci (T. Maiorescu, P. Carp, Th. Rosetti, V. publicate în „Convorbiri literare". Cea dintîi nu
Pogor, I. Negruzzi) care au întemeiat societa velă e „Popa Tanda" scrisă în Oradea-Mare, unde
tea literară Junimea la laşi, în primăvara anu eram la 1873 archivar conzistorial, şi refăcută în
lui 1867 am fost însărcinat să scot Revista „Con 1875, cînd s’a publicat tot în „Convorbiri".
vorbiri Literare" în numele societăţii. După scurt 4. Cea din
timp am urmat a dirige revista în numele meu urmă parte din
propriu. Optsprezece ani am scos Convorbirile în naraţiunea :
Iaşi şi alţi zece în Bucureşti, pînă cînd în anul „Din Bătrîni"
1895 am trecut revista cătră generaţiuneamaîtineră. — încă nepu
Am publicat succesiv o serie de novele şi schiţe, blicată.
intitulate „Copii de pe Natură", cinci scrisori 5. N. Gane
despre limba română, un volum de poezii (Satire, între Români,
Idei şi Maxime), un roman, 6 piese de teatru în iar între străini
colaborare cu Domnii I. L. Caragiale şi Diin. R. Paul Heyse.
Rosetti, am mai publicat un şir de articole prin 6. Rafaelf şi
jurnale şi un mare număr de poezii originale sau Leonardo, Bee-
traduse la deosebite ocaziunî, toate aceste necu thoven, Platou
prinse în volumele scrierilor mele complete. şi I. Brătianu.
O lucrare a mea, din care la trei ocaziunî s’a 7. în cel mai
publicat o minimă parte, sînt „Amintirile din Ju mare grad.
nime", un volum în cincîsprezececapitluri. Această 8. După a
scriere este menită a vedea lumina tipariuluî mai mea părere —
tîrziu, probabil în timpul generaţiei următoare. toţi scriitorii
Nu-mi este cu putinţă a răspunde la celelalte ““ noştri mai în
întrebări ce-mi faceţi. Atît pot spune, că afară de IOAN SLAVICI. semnaţi ar tre
poeziile poporale române, cu care a fost legînată bui să lucreze la Luceafărul. De ce ? E de pri
copilăria mea, am cea mai mare admiraţie pentru sos s’o mai spun. — Vă dau sfatul să stăruiţi în
Alexandri şi Eminescu, marii noştri poeţi, cu care acest sens pentruca foaia să devie din ce în ce
am fost legat pînă la moartea lor cu cele mai mai voluminoasă. Ar trebui să devie cu timpul
strînse lanţuri de prietenie. cum a fost „Vatra".
Primiţi, vă rog, încredinţarea deosebitei mele 3oan Slavici.
consideraţii.
Bucureşti, 11 24 Mal, 1905. IV.
lacob negruzzi. Scrisori Romane.
P. S. N’ar fi bine ca şi „Luceafărul" să adopte orto-
tografia Academiei? Cu toţii trebue să ne călcăm pe
inimă şi să aducem jertfa chiar a unor convingeri pu
ternice, în faţa scopului mai înalt al unităţii culturale române. 1 2 Domnul meu,
Numerile din urmă ale Luceafărului, precum
şi scrisoarea D-Voastră din 4 Februarie, îmi dau
1. 1848, — Ianuarie 7, st. v., la Şiria. prilejul să ating două-trei chestiuni, cari, poate,
2. Am petrecut copilăria pînă la vîrsta de merită să fie discutate în public. Cea dintîi este
11 ani în Şiria, unde am urmat mai întîi la şcoala aceea a portretelor, a biografielor şi autobiogra-
românească, apoi la cea catolică, ca să învăţ nem fielor; a doua este a limbii literare româneşti în
ţeşte. A patra clasă normală am făcut-o la Arad, general, şi în special a limbii literare de peste
unde-am trecut şi primele clase gimnaziale. A munţi; a treia, a Luceafărului etc.
şasa şi a şeptea le-am trecut la Timişoara, unde Prin urmare, o să-mi daţi voie, din cînd în cînd,
am învăţat nemţeşte. Pentru a opta m’am prepa săvăscrifi cîte-ceva sub titlul de Scrisori Romane,
rat acasă, preparînd pe altul pentru a ducea. Exa rămînînd fiecare din noi cu cea mai desăvîrşită
menul de maturitate l-am făcut la Sătmar, de unde libertate de judecată asupra oamenilor şi lucruri
m’am întors pe jos la Şiria, — prin Ardeal, (Baia- lor, — cu acest înţeles, că părerile mele nu atrag
Mare, Lăpuş, Deşi, Gherla, Cluj, Turda, Roşia, după sine părerile redacţiuniî Luceafărului.
Abrud, Brad, Hălmagiu). Am stat un an la Bu D-Voastră voiţi dela mine un portret, o biogra
dapesta (fac. de drept), apoi am fost scrietor la fie, ba chiar o autobiografie, sub formă de mică
notarul din Comlăuş. Pe anul al doilea m’am dus noveletă. . .
ca voluntar la Viena, unde am stat trei anî. Un portret e probabil că o să Vi-1 trimit; cîteva
