Page 6 - 1905-15-16

298 LUCEAFĂRUL Nrul 15-16, 1905.
date biografice de-asemenea. Şi unul şi celelalte încît ramul fraged al teiului s’o poată ridica dela
sînt cunoscute şi lucrul n’are importanţă. 1 pămînt ca pe o glumă. Şi tu, cititorule, impersona-
Ceea ce n’o să vă trimit niciodată şi ceea ce lizat şi răpit în sfera senină a artei, de puterea
am refuzat şi altora, este o autobiografie completă, imaginativă a poetului, eşti fericit.
cu tăinuiri şi detaiurl asupra vieţii mele sufleteşti, Dar vine biograful. Tâlharul acesta, în loc să
de scriitor, de şef de familie, de om. te lase să te bucuri de icoana ta, ţi-o mînjeşte,
DVoastră aveţi un scop : voiţi să atrageţî luarea după cum face şi biograful Iul Leopardi, spunîn-
aminte asupra lor (a scriitorilor) şi peste munţi, du-ţl că el a cunoscut pe femeea cîntată de Emi­
unde cel mal mulţi nu sînt cunoscuţi aşa după nescu, şi că aceea era tîrtoşe şi grasă, aşa că teiul
cum s’ar cădea să fie. Aveţi dreptate. Nu e însă ar fi trebuit să fie un teiu şi jumătate ca s’o poată
acesta mijlocul. urni dela pămînt. — Ţi se moaie mînile.
Critica modernă — ca multe alte lucruri nesă­ Nu va suna odată ciasul şi pentru bieţii scrii­
buite împrumutate dela străini — vrea să strîngă, tori, de-a fi lăsaţi să se odihniască în pacea mor-
în ceea mal deaproape legătură, viaţa intimă a mîntulul — dacă sînt morţi — sau a se bucura în
scriitorului cu opera sa, explicînd pe aceasta prin linişte de bunurile pămîntulul — dacă sînt vil —
aceea. Adiniţînd în literatură inrîurirea hotărî- fără ca indiscreţia biografilor să se ocupe de dînşiî
toare a motivelor, cu alte cuvinte determinizmul şi de faptele lor ? !
— ceea ce nu e totdeauna probat — aşi vrea să Un vulgar cetăţean oare-care are dreptul să se
ştiu ce cîştigă omenirea, prin raportarea lucrărilor însoare, să se despartă, să moară sau să trăiască
literare la motivele lor. cum îl place, — iar un om însemnat,
Noi cunoaştem o admirabilă po­ care a adus, sub o formă sau sub
ezie aiul Leopardi, una dintre cele alta, un serviciu semenilor săi,
mal suave ale acestui mare scrii­ să nu aibă acelaşi drept ?!
tor, A Silvia, care începe aşa:
Un om de rînd, care a făcut o
Silvia, rimembri ancora greşală, poate s’o ascundă copii­
Quel tempo della tua vita mortale, lor săi şi prin urmare memoria Iul
Quando beltâ splendea să fie respectată de dînşiî, iar un
Negii ochi tuoi ridenti e fugitivi, om de geniu, nu.
E tu, lieta e pensosa, il limitare
Di gioventu salivi ? Lord Byron nu s’a putut des­
părţi de nevastă, fără ca toată En-
Este o aşa de curată adiere de glitera să nu-1 atace, — deşi se-
eleganţă în rîndurile aceste, încît paraţiunl de acestea se întîmplă
par’ că vezi o damă inteligentă,
îmbătrînind nemăritată în caste­ pe fiecare zi, şi nimeni nu zice
nimic.
lul părinţilor săi. Cu toate astea
biografii Iul Leopardi ne spun, că Edgar Poe nu se putea îmbăta
Silvia era fata vizitiului familiei. .. o singură dată, fără ca să nu se
El, ce-am cîştigat, aflînd deta­ ştie dela Baltimore la Philadel­
liul acesta ? Poezia rămîne tot atît DUILIU ZAMFIRESCU. phia, — într’o ţară în care, cu
de frumoasă. Poate biograful mi-a toate astea, atîta lume se îmbată
mînjit oarecum icoana lăuntrică ce-mî făceam des­ în cea mal deplină beatitudine.
pre Silvia, eu cetitorul, şi în loc să mă domiriască în satira I, Eminescu zice biografilor săi, cu
cu explicarea Iul, mal rău mă încurcă. drept cuvînt:
Eminescu zice în Freamăt de Codru : Astfel, încăput pe mîna a ori cărui, te vor drege,
Teiul vechiu un ram întins-a Rele-or zice că sînt toate cîte nu vor înţelege;
Ea să poată să-l îndoae, Dar afară de acestea, vor că a vieţii tale
Ramul tînăr vînt să-şî dee Să-i găsiască pete multe, răutăţi şi mici scandale:
Şi de braţe sus s’o iee, Astea toate te apropie de dînşiî. Nu lumina,
Iară Florile să ploae Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Peste dînsa. Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sînt
Admirabila imagine a teiului, care-şî întinde un într’un mod fatal legate de o mină de pămînt,
ram, ca ea să poată să-l îndoae, iar el s’o fure în Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult i vor atrage decît tot ce ai gîndit.
sus la dînsul, se complectează cu ceealaltă ima­
gine, a unei femei ideale, atât de mică şi de uşoară, Dar explicaţiune trebue să se găsiască acestei
1 Publicăm după Enciclopedia Română următoarele noul deprinderi de a-şl da fiecare viaţa în vileag.
date biografice: Născut 30 Oct. 1858 în Plăgineşti ijud. Şi în adevăr, se găseşte în întinderea infinită a
R. Sărat), a studiat în ţară şi la 1885 a intrat în diplo­ vanităţii omeneşti, în slăbiciunea de-a se vedea
maţie; în 1888 numit secretar de legaţiune, dela 1894
încoace ataşat la legaţiunea din Roma; membru cores­ pus la gazetă, slăbiciune, care, în vremile din
pondent al Academiei Române. urmă, a devenit atît de comună,încît, dela cel mal