Page 19 - 1905-17
P. 19
Nrul 17, 1905. LUCEAFĂRUL 343
poet: în regele Lear, în Hamlet, a lUÎ Shakespeare“. pînă la vacanţa viitoare. — Universitarii noştrii aii sosit
Documentarea teoretică a acestor afirmaţii e vred iar în capitala zgomotoasă, plină de fum şi de ispite,
nică de orice mare critic şi estet prin logica şi au venit cu sufletele împrospătate şi dornice de muncă.
profunditatea ei filozofică. — Societatea „Petru Maior" are locuinţă nouă, lumi
(Sfîrşitul va urma.) noasă, mai bună dccîtcea de pînă acum. Cît va fi de
Dr. I. Borcia. bine şi de dorit, ca şi mersul acestei societăţi pe viitor
să fie noii. N’au nici un rost între tinerii noştrii certele
pentru alegerea preşedintelui şi alte certe mai mici
C R O N I C Ă .
ori mai mari. Tinerimea noastră de aici trebue să fie
Redacţional. Prietinilor revistei noastre, cari călăuzită de un singur ideal: bunăînţelegerea şi spri
din prilejul înfiinţării tipografiei proprii ni-au jinul împrumutat, ca astfel în acest centru de cultură,
care nu e românesc, să se poată forma caractere,
trimis cuvinte de 'încurajare, — le mulţumim
cari în viaţa romînească să ne fie folositoare.
sincer. — în numărul 18, dela. 15 Sept., vom Neînţelegerile nu-s pentru tineri, — nici pentru alţii
publica rezultatul voturilor intrate la „Premiul nu-s. Dar să ne fie de ajuns durerea că „oarba ne
Luceafărului“. Tot în acest număr vom publica unire" stăpîneşte aproape pretutindenea unde sînt cîteva
ilustraţii numeroase dela serbările din Sibiiu, familii româneşti culte, şi ceice vor forma generaţia
viitoare să-şî tragă bine sama, ce muncă grea ne aşteaptă
continuînd amănunţit darea noastră de samă.
pe toţi şi că „unde-i unul nu-î putere". — Societatea
Catedrala din Sibiiu se va sfinţi încă în toamna „Petru Maior" are un nume vechiu şi respectat, şi cei
aceasta. Pictorul Smighelsclii a terminat pictura cupo ce vor fi membrii acestei societăţi — şi toţi vor trebui
lei, săvîrşind un adevărat cap de operă. Pictura dsale să fie — îşî vor aduce aminte, pe lingă altele, de ma
va face şcoală în pictura noastră bisericească, prin rele luminător, al cărui nume îl rostesc cu pietate şi-şi
aplicarea aşa de frumoasă a motivelor de ţesături şi vor da sama că vechiul dascăl al limbii şi al istorie ro
cusături ţărăneşti. Cu ocazia sfinţirii, un număr întreg mâneşti nu va privi cu ochii buni şi luminoşi la dînşii,
din aceasta revistă va fi dedicat catedralei. dacă nu vor voi să citiascâ, să scrie, să se intereseze
Asociaţiunea pentru cultura poporului ro de ceeace e românesc. îşi vor aduce aminte, că în
mân din Maramurăş în cele două şedinţe, ţi mişcarea culturală de azi, au şi ei datorinţi sfinte: să
nute în cursul verii, s’a ocupat despre situaţia cunoască, să îndemne, să răspîndiascâ ceea-ce e bun
internatului de băeţî susţinut de dînsa în Si- în literatura noastră, să facă fiecare ceea-ce poate. Şi
ghetul-Marmaţiei, iar dl Vicar Tit Bud a pre punînd umăr la umăr, lăsînd zavistiile în localul cel
zentat istoricul acestei Asociaţiunî care are vechiu al Societăţii, să porniască o nouă şi binefăcă
un deosebit interes, înlesnindu-ne cunoaşterea toare activitate.
mişcării culturale şi în acele părţi descopciate
din corpul românismului.
Societate de diletanţi în Sibiu. Fostul NOTIŢE BIBLIOGRAFICE,
bursier al societăţii pentru fond de teatru ro
mân, dl Zaliarie Bârsan, astăzi angajat la Tea Timoteiu Popovicî. dicţionar de muzică, cu
trul naţional din Bucureşti, pe lingă toată purtarea mai multe ilustraţiuni. Sibiiu, 1905. Editura au
torului. Preţul: 2 cor. 50 filerî.
maşteră a comitetului faţă de dînsul, nu părăseşte
Euripide, Hecuba şi Ifigenia în Aulis, tra
ideasfîntă pentru care abia a avut vreme să se
duse în româneşte, precese de cîte un studiu
insufleţiască. în Sibiiu a organizat o societate de introductiv şi însoţite de note de N. Bănescu.
diletanţi, cari sub conducerea dsale vor da mai Inst. de arte grafice Ralian şi Ignat. Samitca,
multe reprezentaţiuni pe an. Se vor îngriji sin Craiova, 1905. Preţul 1 leu 50 b.
guri de repertoriul pieselor originale, traduse Petru Vancu, Monografia comunei Măderat
ori localizate. Reuşind d-luî Z. Bârsan să orga (Magyarăd), Arad 1905. Preţul,: 2 cor.
nizeze în fiecare centru românesc astfel de Istoricul reuniunii române de cîntări şi mu
zica din Reciţa-montană ; 1872—1905, în amin
societăţi, instruindu-le şi călăuzindu-le cu pri tirea serbărilor sfinţirii steagului, ţinute la 16
cepere, va da cel mai nimerit răspuns socieţăţii, Iulie 1905, scris din însărcinarea comitetului
care i-a tras la îndoială hărnicia. de Iosif Velcean, secretarul reuniunii.
Noul an de muncă ce duce la lumină, la o îmbo Din Biblioteca pentru toţi am primit: Ion
găţire a minţii şi a inimii, s’a început. Tinerii au pă Gliica, „Scrisori cătră V. Alexandri", voi. IV.
răsit aerul curat, învietor dela ţară, liniştea şi inde- cu o introducere de dl liarie Chendi, şi cu fo
stulirea de acasă, se poate le-au rămas în urmă inimi tografia prietinilor din 1855, publicată şi în „Lu
înduioşate, — cari vor suspina şi vor trăi din amintiri ceafărul".