Page 5 - 1905-17

Nrul 17 1905. ■ LUCEAFĂRUL 329
viatele de apărare ale comitetului, ce stă în punct ca rezultate sporadice şi ca un „înce­
fruntea eî. put de mişcare culturală", fapte cari existau
După citirea listei delegaţilor trimişi, în nu­ şi pînă acuma. Ideia cu conferenţiarii ambu­
măr necomplet, din partea despărţămintelor, ar lanţi şi mai ales căutarea mijloacelor pentru a
fi urmat raportul general al comitetului cătră spori numărul membrilor ajutători e nimerită.
adunarea generală. Fiind tipărit în „Transilva­ Colindarea prin toate părţile a unor conferen­
nia", — s’a trecut la ordinea zilei. Noi însă ţiari pricepuţi, cari să ştie alege şi expune su­
ne vom opri un moment asupra lui, pentru ca biectele, cari interesează pe popor, ar aduce un
să vedem roada unui an, să accentuăm ideile seceriş frumos de membrii ajutători.
şi faptele nouă, prin cari a luat avînt „Asocia- Asociaţiunea atît în rapoartele generale cît şi
ţiunea". în cele speciale se piînge de indeferentizmul
Raportul general menţionează trei momente publicului. Chiar şi discursul de deschidere al
mai importante cari, pe lîngă altele mai se­ d-luî preşedinte probozeşte, în termini severi,
cundare, învederează progresul realizat de Aso- publicul pentru această boală. Sub scutul pom­
ciaţiune, şi anume: o) Muzeul istoric şi etno­ posului palat apără din răsputeri Asociaţiunea,
grafic, b) expoziţia etnografică şi istorică cultu­ înşirînd cifre peste cifre de indolenţi. Erau con­
rală, c) activitatea pronunţată a despărţămintelor. statări triste şi adevărate, cari, însă, nu pot
Primele două puncte sînt într’adevăr mo­ servi de pavăză dreaptă neactiviţăţiî Asociaţiuniî.
mente epocale în viaţa instituţiunii noastre cul­ Ne punem mîna pe piept şi cu cuvenita'zmere-
turale. Marea lor însemnătate pentru
desvoitarea noastră culturală se va
putea aprecia, în viitorul apropiat, dacă
cei chemaţi vor şti cari sînt că­
rările drepte pe cari au să umble. Ul­
timul punct e mai mult iluzorie şi nu
poate sta nici alături nici la sfîrşitul
celorlalte două.
Membrii în despărţăminte au cres­
cut la număr, unele din ele au fost
„reactivate" prin cîte-o vizită a d-lor
secretari, prelegerile poporale au fost
mai dese şi bibliotecile poporale s’au
răspîndit mai bine — dar dela toate
aceste pînă la o reală activitate a
lor e o distanţă mare, care, după
a noastră părere, nu se va putea
realiza numai cînd despărţămintele
vor avea o independenţă materială
mai mare şi cînd centrul va aduce
sacrificii morale şi intelectuale impor,
tante pentru deşteptarea lor. Atunci
cînd despărţămintele vor putea fi nişte
cantoane culturale organizate temei­
nic materialiceşte şi cînd centrul le
va putea da hrana intelectuală nece­
sară şi va premerge cu exemple bune,
atunci se va putea vorbi, nu de o
reactivare ci de activarea lor. însuşi
raportul consideră acest al treilea Vestibulul.