Page 8 - 1905-17

332 LUCEAFĂRUL Nrul 17, 1905.

fmDREm BÂRSEflnu.
— Noul vicepreşedinte al Asociaţiunii. —
Adunarea generală a Asociaţiunii, care în a doua narea corpului profesoral şi a Eforiei şcolare, în 1902
şedinţă a sa la propunerea învăţatului canonic din Blaj, a publicat „Istoria şcoalelor centrale române gr. or. din
Reverendissimul părinte Dr. Augustin Bunea a pro­ Braşov", care cu doi ani mai ’nainte împliniseră o ju­
clamat, între aplauzele nesfîrşite ale tuturor celor mătate de veac din viaţa lor. Lucrarea aceasta a fost
de faţă, de vicepreşedinte al ei pe neobositul pro­ premiată de Academia română cu o parte din premiul
fesor dela Braşov Andreiu Bârseanu, a interpretat, Adamachi. Premiul acesta l-a destinat ca fond de premii
cu acest prilej — poate ca nici cînd pînă acum — pentru studenţii eminenţi. — Ca director al desp. 1 al Aso­
votul unanim al întregei obşte româneşti. Cuvine- ciaţiunii a ţinut mai multe discursuri ocazionale, dintre care
se ca bărbatul idealist şi luminat, a cărui price­ cel din 1898, „învăţăminte din viaţa MetropolituluiAndreiu
pere în ale luptelor culturale nu e întrecută decît Şaguna", s’a publicat şi în broşură separată. în fine,
poate de dragostea lui neţărmurită pentru neamul ca membru al secţiunilor literare-ştiinţifice ale „Asoc."
românesc, — să ocupe un loc de frunte în sînul insti- a scris în 1901 un raport-proiect despre biblioteca de
tuţiunii, care e chiemată să obliască calea propăşirii popularizare a „Asociaţiunii", raport primit de secţiuni
noastre culturale. şi publicat în „Transilvania" din acelaşi an.
A. Bârseanu, n. 1858 în Dîrstele Braşovului, a cer­ Om înzestrat cu un gust estetic foarte fin şi cu o
cetat gimnaziul românesc din Braşov şi facultatea filo­ cultură literară vastă, a scris însuşi inai multe poezii.
zofică în Viena'şi în Miinchen. Din Scrie şi vorbeşte cea mai frumoasă
toamna a. 1881. funcţionează ca pro­ limbă la noi, din generaţia sa, —
fesor (L. română, Istorie şi Geogra­ calităţi cari îl fac un excelent "das­
fie.) la şcoalele medii rom. din Bra­ căl de limba română, care, ca unul
şov (mai întîi la gimnaziu şi din din profesoriî-stîlpi ai gimnaziului
1889 la şcoala comercială). Din din Braşov, a avut o influenţă fericită
1899 e directorul desp. I (Braşov) asupra generaţiilor de şcolari, eşite
al Asociaţiunii şi din 1902 membru de sub mîna lui.
coresp. al Academiei Române. Felicităm Asociaţiunea pentru spri­
Dintre lucrările lui pomenim : Ca jinul mare, ce şi l-a cîştigat în talen­
student universitar a terminat ma­ tele şi vederile largi ale noului ei vice­
nualul de Istorie de Ptitz-Meşotă. preşedinte, şi avernsă mulţumim cu
în 1885 a publicat în colaborare toţii dini Bârsanu că fără a fi căutat
cu Dr. 1. Ularnik colecţiunea: „Doine cîndva onoruri şi distincţii, a cedat
şi strigături din Ardeal". Mai tîr- dorinţei generale, primind onoarea
ziu „Cincizeci de colinde" adunate această binemeritată. Sperăm că va
prin şcolarii din Braşov şi colecţia de reuşi să introducă la Asociaţiune un
anecdote poporale: „Din traista lui nou curent mai viguros şi mal larg,
Moş Stoica". A scris şi versuri, dînd intrare cuvenită şi literaturii
pe care le-a publicat în „Familia", surghiunite de cei nechemaţi. în
foiletonul „Gazetei Transilvaniei" şi numele întregei obşte româneşti do­
Conv. literare". în 1887 8 a redac­ ritoare de înaintare, cu dragoste şi
tat împreună cu răposatul I. Popea mulţumire sufletească, îl salutăm în
foaia „Şcoala şi Familia". Ca dascăl Andreiu Bârseanu. scaunul de vicepreşedinte al Asocia­
a publicat cîteva tractate literare şi ţiunii noastre, în fruntea căreia, în-
pedagogice în Anuarele gimnaziului din Braşov (astfel în demnînd şi pe alţii la muncă, va putea inaugura o nouă
1886 „Cîteva observări cu privire la propunerea studiu­ eră binefăcătoare în interesul întregei noastre mişcări
lui Istoriei", în 1891 un discurs comemorativ despre V. culturale.
Alexandri şi 1898 despre Ion Lăpădatu). La' însărci­ *