Page 19 - 1905-18
P. 19
362 LUCEAFĂRUL Nrul 17, 1905.
Premiul „Luceafărului". (p. 33), în care se caracterizează doina, mărgăritarul
geniului muzical românesc, despre joc (p. 80), unde se
face o luminoasă analiză şi clasificare a jocurilor popo-
In urma apelului nostru am primit rale-naţionale, despre muzică (p. 97), în care se aruncă
reprivirl istorice si se ’ncearcă o schiţare a icoanei
răspunsuri, cari se împart în mo-
muzicei noastre bisericeşti, de strană şi a celei profane
următor: — tratate, care împrumută opşoruluî valoarea unei mici
Sfinţit . . . . . 38 voturi enciclopedii muzicale, din care nu lipsesc nici chipu
rile şi descrierea celor mal uzitate instrumente muzi
Mi-e dată mie. . . 32 „ cale la Români, (fluier p. 61; tulnic p. 153;). In chipul
Pe colnic . . . . 21 „ acesta ieftina cărticică a dlui Popovicî aduce numai
servicii preţioase, şi noi atragem asupra el luarea
Monstru. . . . ■ 11 „ - aminte a iubitelor cititoare, care se ’ndeletnicesc cu
In pridvor . . . • 2 „ muzica, şi mal vîrtos a acelor dascăli şi „dirigenţi" de
coruri, la cari de bună samă s’a gîndit autorul întru
Negative . . . . U *
ostenelele sale. (gh. t.)
Neîntrunind nici una dintre poezii ma-
N. Dobrescu: Fragmente privitoare la istoria
ioritatea absolută a voturilor, — am aflat
bisericeî romîne.
de cuviinţă a împărţi premiul între Din însărcinarea ministerului român de culte şi instruc
ţiune dl Dobrescu a studiat trecutul bisericeî române
u
dşoara Maria Cunţan, „Sfinţit . 30 cor. prin archiva de aici şi cele din Viena. Studiind a dat,
şi dna Maria Popovicî „Mi-e ca pe orice teren la noi, de lucruri nouă, documente
interesante, iar o parte din ele le-a scos în un vo
dată mie . u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 cor. lumaş în editura institutului tipografic „Luceafărul" şi
le-a însoţit de note explicative. Pe baza acestor şi altor
Asupra acestui „Premiu vom reveni. documente aflate, nestudiate, dl Dobrescu va scrie isto
a
ria bisericeî gr.-or. române cis şi transcarpatine, deci
Redacţia. să nu ni se ia în nume de rău, dacă facem privitor la
documentele adunate în volumaş puţine observări.
La anul 1607, cu data de 28 iunie, vedem o diplomă,
în care e vorba de vechiul episcop al Lipovel. 1 se dă-
Fotografiile privitoare la serbările din Si
ruesc mal multe moşii episcopului Sava, între altele şi
biiu sînt executate în atelierul dlui Emil Fischer pusta Sobotel. Dl Dobrescu crede apoi, că arx Sobo-
tel ar fi fost oraş, ceeace nu se confirmă prin nimic,
din Sibiiu.
ci a fost o mică fortăreaţă (arx, după-cum e şi în di
plomă) lingă satul de azi cu acelaş nume.
Iar în diploma din 1607 i se dărueşte aceluiaş epi-
tocp Sava nu o moară aşezată pe rîul Murâş, în ţi-
unul Radnel (dl Dobrescu confundă Radna cu Rodna),
DĂRI DE S7W Şl NOTIŢE BIBLIOGRAFICE ci „totale et integram molendinum" după cum reese
şi din următorul pasagift al diplomei: „Totale et inte
grală molendinum super fluvio Marus, in territorio pos-
Timotei Popovicî. Dicţionar de muzică, Sibiiă 1905 sesionis Radna vicinitatibusque molendinorum ab utraque
ed. autorului; pp, 160. pr. 2'50 cor. parte nostrorum in comitatu (de ce-1 scrie dl Dobrescu
cu C mare, nu ştiu) Aradiensi existentium liabitae et
Pe vitregul teren al literaturii muzicale un început, a
adiaccntis extructum“ (aici de bună samă s’au citit rău
cărui trebuinţă se simţia de multă vreme, apare sub cele cursive)... care pasagiu vorbeşte deci de dreptul
numele de mai sus, în opşorul dlui T. Popovicî, profe de morărit pe cursul Murăşuluî începînd dela Radna.
sorul zelos'de muzică al Seminarului din Sibiiu, auto Prin publicarea diplomei din 1615, emanată dela Ga-
rul acelor bune şi răspîndite cîntecele de şcoală şi al briel Bethlen, ne face cunoscut un nou episcop român
în părţile Turdei, Dobîca, Solnocul din lăuntru, Solno-
mal multor compoziţiunl poporale. De obicei, începutu cul de mijloc, Maramurăş, Crasna şi Bihor, în distric
rile sînt „grele" sau „modeste"! Acesta este însă bun tele Bistriţa şi Gurghiu. E vorba adică, că în această
şi folositor. Micul dicţionar de muzică se înfăţişază în episcopie avem să privim o urmaşă a episcopiei Va
dului şi deci Teofiz dela Prislop ar fi început în 21
condiţiunile unul „vademecum" al artei muzicale şi prin Febr. 1665 moştenirea lui Spiridon, episcop de Vad.
întocmirea lui practică e destinat să fie orientator sigur, Cîndva, mal tîrziu, ar fi urmat în acelaş scaun episco
cumpătat, şi totuşi larg, îndreptător cuminte referitor pul Augustin dela mănăstirea Rew, care apoi trece în
la nomenclatura muzicală, la terminologia de espre- Moldova.
siunl proprii muzicei şi’n toate cestiunile ce s’ating de La 1623, Gabriil Bethlen confirmă de episcop peste
domeniile cîntăril. In afară de articolele, cari conţin toate comitatele Turda, Cluj, Dobîca, Solnocul din lăuntru,
Solnocul de mijloc, Bihor, Crasna, Maramurăş şi Săt-
elementele mai trebuincioase artistului ca şi diletan mar, precum şi în districtele Chior, Bistriţa şi Gurghiu
tului, din teoria, armonia, compoziţia, istoria şi este pe Eftimie, care probabil a urmat după un episcop
necunoscut, succesor Iul Augustin.
tica muzicei — sînt vrednice de remarcat cele cîteva în cursul vremii pare, că Bihorul se desparte de
tratate speciale şi ’n mare măsură originale, de esten- acest episcopat, căci în 30 Septembre 1641 găsim în
siune mal mare şi de interes practic, despre cin tec Bihor pe episcopul Avram Burdanfalvi, ridicat la aceasn
