Page 20 - 1905-18

Nrul 18, 1905. LUCEAFĂRUL 363
demnitate din popă de rînd şi în care George Rakoczi bisericesc e foarte instructiv; de aceea foarte bucuros
credea, că va avea un instrument de calvinizare. El a ar fi citit fiecine în întregime actele sinodului dela
depins de superintendent şi trebuia să predice în limba Belgrad.
română şi să-i siliască pe preoţi, să facă şi ei aceasta. Nu mai puţin lipsită de interes e espunerea lui „pater
Dl Dobrescu ar fi făcut un serviciu cu mult mai real Andrea Freyberger" despre starea cierului şi poporu­
iubitorilor de istorie, dacă ar fi publicat această di­ lui din Ardeal înainte de unire.
plomă bilinguă. Povestirea se începe cu anul luptei dela Mohâcs, 1687.
într’aceea, în episcopatul transilvan nordic citim, că Şi dl Dobrescu făcea bine, dacă explica că lupta asta
George Rakoczi II numeşte în 12 Aprilie 1650 pe „ono­ dela Mohâcs ilustrează şi introduce povestirea lui
rabilul Savu Popa“ (dl Dobrescu ia cuvîntu! din urmă Freyberger, nu pentrucă aici „armata imperială câştigă
drept cualificativ al meseriei). Dieceza e şi mai bine asupra Turcilor bătălia dela Mohâcs şi prin armele vic­
distinsă prin vorbele „in ditionibus nostris ultra fluvios torioase luă întreagă Transilvania" ; căci pînă la cîşti-
Sajum et Samusium" (Bihorul rămîne acum consecvent garea Transilvaniei a mai fost lipsă de recuperarea
afară). De acest episcopat se ţin şi Rutenii de prin Âlbeî-regale, Szendro şi Bălgrad (Nândorfehervâr). Ba
acele ţinuturi. ştim, că’n 1688 noul mare vizir Koprili recucereşte Băl-
Acest episcop îşi are „punctele sale" de care trebue gfâdul, iar Thiikdlyi e numit în 1690 de sultan prin­
să se ţie. E vorba acolo de oarecare conzistor diecezan, cipe al Ardealulului, a fost apoi şi ales în 25 August
cu care trebue să se sfătuiască, căci iată, ce citim : al aceluiaş an de staturile orînduite la Sibiiu.
„V. In discussionp causarum externarum niliil a se, sed Dar chiar din acest fapt putem deduce, că întreagă
omnia consentientibus senioribus se facere et eficere scriere a lui Freyberger e o relaţie făcută pentru curtea
adstringet". — Pe aceea vreme încă erau congrese bi­ din Viena, trebuia deci să ridice învingerea ce-a re­
sericeşti anuale la Alba-lulia, după-cum ne permite să purtat-o archiducele Carol la Mohâcs.
bănuim punctul 7 al diplomei: „In anniversariis Pasto- Dl Dobrescu redă specimene din această relaţie, spe­
rum Valachorum conventibus in persona, aut si id casu cimene ce se referă la starea şi cultura popilor şi po­
aliquo gravi fieri haud possit, per legatos idoneos et porului român pînă la unire, din care Freyberger apare
fide dignos hic Albae luliae comparere sit adstrictus". un observator conştienţios, dar pe alocurea nu şi
Noi interpretăm cu totului tot altfel şi alt pasagiu. Dl obiectiv.
Dobrescu scrie : „Dar ceeace decretul accentuă mai ales, în traducerea acestor specimene, dl Dobrescu traduce
este dependenţa acestui episcop în primul rînd de su- foarte bine melote cu cojoc (nici decum şubă), şi ar fi
perintendcntul calvin şi apoi de Vlădica ortodox din trebuit să traducă şi pe pilosa de lana caprina vestis
Alba lulia“ — interpretare absolut falsă a textului di­ cu cuvîntul sarică şi nici de cum, cum a tradus: „după
plomei. hainele lor păroase, de lînă de oaie".
în două locuri e vorba adecă în diplomă, că după- în archiva aulică din Viena — spune dl Dobrescu
cum superintendentul e peste ceilalţi episcop!, aşa şi drept încheiere — sînt 12 scrisori inedite ale episco­
vlădica din Alba lulia e superintendent (George Râ- pului Inocenţiu Micit Klein, cari dau un tablou posomo­
koczi II, respective cancelaria lui nu cunoştea altă no­ rit despre viaţa acestuia la Roma, dupăce renunţase
ţiune) peste episcopii români ciscarpatini. Altcum, după la scaunul episcopesc. Pensiunea nu i-se trimitea regu­
părerea mea, nu pot fi explicate pasagele următoare: lat, ba într’un rînd cercau duşmanii chiar să i-o re­
„Inter conjuges praeter crimen fornicationis, divortium ducă. Iar cînd se roagă de Kaunitz, atot puternicul
et inter personas inconvenientes copulam haud permit- ministru, să-I esopere reîntoarcerea Ia Viena în 1764,
tat, ac siquid in eiusmodi negotiis, iudicis suo et suorum e refuzat categoric. Aceste scrisori aruncă o lumină
assequi non poterit, domini Superintendentis orthodoxi vie asupra insuportabilei vieţi a acestui învăţat sur-
et Wladicae Albensis consilio et suffragiis uti et ea sequi gunit si mare Român. Cea din 9 Iunie 1764 îmi amin­
tenebitur", mai apoi „ab ortodoxo superintendente et teşte Tristia ale lui Ovid şi dl Dobrescu publicîndu-le
Wladica Albensi dependere". în întregime ar fi dezvălit figura de martir a celui mort
Urmaşul lui Savu Popa a fost la 1651 Molodici printre străini în ultima ei fază.
(diploma nu e publicată de dl Dobrescu). După cum Ilie Minea.
ne-ar fi spus diploma, Molodici încă a trebuit să jure
pe cele şeapte puncte, că va învăţa pe Români şi Ru­
teni în limba lor proprie etc.
Tot la 7 Iulie 1651 confirmă G. Rakoczi 11 drep­ POŞTA REDACŢIEI
turile lui Sirnion Ştefan de episcop al Ardealului estin- Spinoglu. O perseveranţă vrednică de o cauză la
zîndu-i jurisdicţiunea şi asupra bisericilor gr. or. din care te pricepi mal mult... Iată, ce-am putut deduce
comitatul Sătmarulul. Copia ungurească ce ne-o dă dl din ultimele (?) poezii. — Mai sugestivă e, poate, strofa:
Dobrescu e pe alocurea greşită, neposedind dlui
aceasta limbă. Trebue să se citiască „utâna is“ in loc Amor văd în buza-ţî cînd surîde,
Amor aflu ’n al tău sărutat,
de utânais, care is îl leagă, ca pe latinescul — que tot­ Si cfi totuş... par’că nu-ţi pot crede,
deauna de cuvîntul de mai nainte. Ar fi trebuit să scrie Căci eu ah!... eu mult m’atn înşelat;
v în loc de ti la cuvinte ca tekintuen etc. apoi Szatmdr Mult m'am înşelat!
în loc de Szakmar, poate menyien în loc de tncnyvcn etc. G. St. Craiova. Abonamentul pe 1 an, pentru studenţi,
Pentru anul 1659 găsim confirmarea episcopului e de 12 cor.
Sa va Brankovici, despre care se spune anume, că are
jurisdicţiune şi peste Făgăraş, indiciu, că nu totdeauna APARE: ABONAMENTUL:
s’a tinut Făgăraşul de episcopia Albei Iutii.
în tot cazul, interesant de tot e cazul pribeagului La 1 şi 15 a fiecărei luni, stil v. Ediţia de lux:-----------20 cor. la an
episcop loasaf, care caz ne arată că în bisericile ro­ Preţul acestui număr 50 bani. — Pentru străinătate: 25 „ „ „
Ediţia simplă:----------12 „ „ „
mâne dela noi nu s’a făcut nici cînd slujba în greceşte, Pentru Romănia 65 bani. Pe jumătate de an 0 „-------------------
că la noi a fost numai o luptă: lupta limbii naţionale Pentru străinătate: 16 „ la an
contra slavonizniuluî. „Grecul" lui Şerban Cantacuzin
nu s’a putut ferici, căci sinodul din 12 Iulie 1682, adu­ Redacţia şi Administraţia:
nat la Alba lulia, l-a depus şi -lipsit de dignitatea, ce o IU., Strada Zoldfa, fir. 7.
căpătase în Bucureşti, fără să fie de loc întrebat so­
borul popilor şi protopopilor ciscarpatini. Acest proces Red. resp.: MIHA1 STAN.