Page 5 - 1905-18

Nrul 18, 1905. LUCEAFĂRUL 349
în vibrare atmosfera naţională, resimtă cu no­ printre ele căniţe, blide, ploşti şi alte vase pe
bilă însufleţire toate inimile româneşti — ori cari le folosesc ţăranii; icî-colea cîte-o încer­
unde s’ar afla — aceste vibraţiunî, căci acea­ care de-a înşgheba o odaie ţărănească, cu
sta este o serbare naţională istorică." mese, laviţî, paturi şi cuiere vechi, frumos
Din discursul de inaugurare al dluî preşe­ încrestate; păreţii unei odăi acoperiţi numai
dinte, trecînd peste istoricul important al locului, de fotografii, reprezentînd sate, porturi şi obi­
unde e ridicat astăzi muzeul şi cel al oraşului ceiuri ţărăneşti, unele foarte preţioase — poate,
Sibiiu, lăsind la o parte lista tuturor meşterilor vom publica şi noi cîteva — în dulapuri mo­
zidari şi a firmelor cari au incasat cheltuelile delele de cusături originale din albumurile dluî
edificiului, relevăm numai partea în care se Cpmşa şi al dşoarei Minerva Cosma.
aduc laudele cuvenite d-luî prim-secretar al Cea mai preţioasă parte din această secţiune
Asociaţiuniî. Idea de-a se înfiinţa acest templu sînt, fără îndoială, păpuşile, unele îmbrăcate în
al culturile a d-sale. în adunarea generală, ţinută mărime naturală, iar altele în miniatură, cum
la Lugoj în 1896, în raportul său a atras luarea sînt, cele mai bine asortate, ale reuniunii de agri­
aminte asupra ei, iar în 1897, la Mediaş, co­ cultură din Sibiiu. De remarcat e grupa „Junilor",
mitetul central a venit cu propuneri concrete reprezentînd serbările dela Paşti ale Românilor
şi cu proiecte amănunţit studiate. din Şcheiul Braşovului.
Meritul dini prim-secretar e şi faptul de a fi găsit Secţiunea etnografică se continua în curte şi
mijloacele necesare pentru adunarea sumei con­ în casele Asociaţiuniî. îndată cum scobori scă­
siderabile de 125.000 cor., cît a costat zidirea. rile muzeului înspre curte, dai de-un fel de
Talentul d-sale organizatoric şi de afaceri a bordeifl, care, judecat după aranjamentul din­
reuşit să realizeze, relativ într’un timp foarte lăuntru, vrea să fie o stînă. Cei dela munte,
scurt, o idee, care poate multe decenii plutia rîzînd, trec de ceealaltă parte, unde e băieşitul,
deasupra capetelor noastre, ca un pium desi- destul de bogat. Un ţăran alege aur, jur îm­
derium utopic. Pentru această faptă a d-sale prejur blocuri de piatră şi instrumente din
întreg neamul românesc îi rămîne întotdeauna branşa mineritului, pe pereţi vederi din Munţii
recunoscător. Apuseni şi alte părţi — în şcoala de fetiţe a Aso-
Ne-ar părea din cale-afară bine, dacă şi de­ ciaţiunii, elevele au o odaie cu lucruri de mînă,
spre expoziţia, a cărui director a fost, am putea brodăriî în mătasă, fir, lînă, apoi danteleriî de
să înşirăm numai cuvinte de laudă. tot neamul, cu foarte puţine motive româneşti,
Dar să vedem cu ce s’a ales publicul dela ceeace te izbeşte, dupăce ai văzut minunăţiile
expoziţie, fiindcă oentru şi prin
el a fost aranjată.
Etagiul prim al muzeului era
ocupat de secţiunea numită etno­
grafică, întocmită de Dna şi Dşoa-
rele Cosma, cari n’au cruţat nici
jertfe nici osteneală pentru orîn-
duirea bogatului şi preţiosului
material, trimis de reuniunile fe­
meilor şi de particulari.
Odăile toate, şapte la număr,
erau încărcate de covoare, în­
tre cari unele din părţile Teiu-
şului, de-o frumseţe pur româ­
nească, pe'mese ii, catrinţe, şter­
gare, ţesături şi cusături de tot
soiul, pe cari numai ochiul speci­
alist le poate deosebi şi aprecia ; Porturi din Haţeg.