Page 6 - 1905-18

350 LuceafâruL Nrul 18, 1905.
ierea, că au văzut şi eî o expo­
ziţie naţională, dar care a fostim-
portanţa şi valoarea eî, prea pu­
ţini, — numai cel harnici cu creonul
bine ascuţit şi cu carnetul în mînă
— au înţeles-o.
Timpul în care s’a adunat ma­
terialul şi s’a aranjat întreaga ex-
posiţie, recunoaştem, a fost de tot
scurt. Numai din acest motivputem
ierta lipsurile şi gustul arbitrar în
aranjare, precum şineesistenţa unui
catalog lămuritor, făr’ de care vizita­
torii nu puteau înţelege cele văzute.
Revista „Tansilvania“ de sigur ne
va aduce în darea eî de samă
descrierea amănunţită a celor ex­
Porturi din Bănat.
puse, reproducînd în ilustraţii lu­
acului şi iţelor ţărăneşti din şalele muzeului. crurile de mal mare valoare. Ar putea publica
Alături, într’o odaie, dl Petru Popovicî a aran­ şi o broşură specială, cum e obiceiul. Poate se
jat secţia vînătorească, expunînd paseri şi alte va face.
animale umplute din bogata d-sale colecţie par­ Serata etnografică. Idea de a încopcia în se­
ticulară. Aici mai vedem arme vechi şi instru­ ria serbărilor această serată a fost una dintre
mente de pescărit. cele mal fericite. Ea s’a zimislit într’un cap de
Alături e secţiunea băncilor, a binecuvîntate- organizator, priceput numai în cele pozitive,
ior bănci române, cu statistici, hărţi, lucrate cu cari nu trec peste orizontul obicinuitului cetă­
pricepere desăvîrşită. ţean de afaceri. La început, era vorba să se facă
Mal sus e secţiunea istorică-culturală. un fel de bufet etnografic, unde vizitatorii să
Pe peretele din dreapta producţia literară poată vedea costume naţionale româneşti din
şi cîteva rafturi goale. Colecţii de gazete şi re­ toate părţile Ungariei şi cel îndrăgostiţi de ele
viste şi parte din cărţile scrise de fiii nea­ să le poată admira, mal statornic, pe lingă sticle
mului nostru din Ungaria. în faţă, arme vechi, de spumanti. Din această idee vulgară, dl dr.
diplome dela Voivozi; în stînga portrete de-ale Tiberiu Brediceanu, care a fost încredinţat s’o
bărbaţilor noştri mal însemnaţi, documente fo­ execute, a creat o lucrare artistică.
tografiate; în mijloc, colecţii numismatice, cărţi Dsa se ocupă mal bine de zece ani cu mu­
vechi, iarăşi documente, manuscrise şi albumuri zica noastră naţională, culegînd şi armonizînd
de ale societăţilor culturale; unii dintre autori mal ales cîntărl şi dansuri din Banat, dintre
iau dulapuri sau poliţe speciale asemenea firmei cari unele au apărut în „Musa Română" din
editoare W. Krafft din Sibiiu. anii 1894—5, revista fostului său profesor I.
Această secţiune desparte cele două ale bi­ Mureşianu din Blaj. în timpul din urmă s’a
sericii ortodoxe şi unite, ambele bogate şi foarte ocupat intensiv cu muzica poporală ardele­
preţioase. în ambele cărţi vechi şi manuscrise nească.
preţioase, icoane de ale feţelor bisericeşti mal Această pregătire solidă muzicală i-a făcut
înalte de pe vremuri. Cea ortodoxă mal cu grijă posibilă mobilarea ideii primitive, aranjîndo serată
şi mal sistematic aranjată. etnografică deanină de o serbare culturală, în
Publicului i-ar fi plăcut să vadă mal bine, care, pe lîngă minunatele şi originalele costume,
să ’nţeleagă mal mult, din cele espuse, dar în publicul a auzit muzică românească şi a văzut
lipsa unei călăuze vie sau tipărite, era cu ne­ dansuri naţionale.
putinţă. Cel mulţi au părăsit Sibiiul cu mîngă- Compoziţia dlul Brediceanu are forma unul