Page 11 - 1905-19

Nrul 19, 1905. LUCEAFĂRUL 375

jinirea artei muzicale va lua tot mat mari pro­ cat cu o putere admirabilă. Diletanţii au dat
porţii la Sibiiu, unde activitatea şi rolul de dovadă că au dobîndit deja multă rutină în
educator al dlui Dima şi-a lăsat săinînţele sale. şcoala dşoareî Voiculescu şi a dlui Bârsan,
îngusta scenă a „casei naţionale" a fost cărora le datoresc, ca şi noi, multă recunoştinţă.
inaugurată cu „Fîntîna Blîndusiei." Poemul dra­
matic alui Alexandri aaflat interpretatori demni. Serbările au avut şi o podoabă poporală:
Dicţiunea sonoară în care se desluşia eleganţa escursiunea la Sălişte, — un sat cu gospodari
versurilor, a fost atit de pregnant redată, incit cuminţi, harnici şi avuţi, la vedere. Escursio-
am rămas uimiţi de priceperea şi simţul aces­ niştiî se simţiau ca ’ntr’un mic orăşel, cu strade
tor diletanţi cari într’un mediu străin s’au pu­ pavate, case de piatră şi „pavilion". Săliştenii,
tut atit de bine împrieteni cu tainele unei fru­ vestiţi prin frumseţea chipului şi a portului fe-
moase limbi româneşti. Zelul de regizor şi aran­ meesc, meşteri mari, cum sînt în primirea oaspe­
jator al dlui Z. Bîrsan a avut o roadă deplină ţilor, au mulţumit pe deplin aşteptările tuturora,
şi a fost încă un prilej de părere de rău pen­ în admirabila sală festivă a şcoalei, corul local
tru toţi, cari ştiau, că acest om de talent şi de a cîntat fără greş, dl protopop dr. Stroia a ţi­
suflet a fost pentru cea din urmă dată în Ardeal. nut un discurs avîntat de bineventare, la care,
Îndemînarea lui şi însufleţirea cu care îmbră­ în numele oaspeţilor, a răspuns cel mai cu
ţişase acest teren de activitate erau dovezi, că temeiu om al Sibiiuluî, dl dr. P. Cosma. După
regenerarea teatrului nostru s’a desluşit din preludiul oficial escursioniştii au urcat pe Ne­
conturele iluziilor vagi. tedul, unde un taraf de lăutari îi îndemna la
Jocul diletanţilor a fost bun. Doar’ păreţi! voe bună şi la joc. Ţărani şi cărturari s’au în­
înguşti, cu o decoraţie stîngace, au micşorat de cins repede în hora veselă ca într’o înfrăţire
multeori succesul scenelor de ansamblu şi ne-a sinceră şi înălţătoare, care ar fi putut rămînea
întărit în convingerea, că această sală nu e statornică şi nepălmuită de „bostoane" şi alte ba­
nici decît potrivită pentru reprezentaţii de teatru. zaconii străine. Dar oamenii acestui sat de
Apariţia de-o gingăşie adorabila a Gettei — în omenii au ţinut să ne arete că se ştiu învîrti
care rol d-şoara Hortenzia Cosnia a izbutit să şi în jocuri domneşti, — cînd i-am văzut, mi-am
furişeze mlădierea celei mai curate drăgălăşii şi întors capul, făcîndu-mî sfînta cruce. — Pe
şi eleganţa liniştită a frumoasei Neera, — pre­ ’nserate lumea cobora, cîntînd imnuri de de­
tindeau desfăşurarea largă a unei scene mai şteptare, la banchet, unde s’au rostit toaste
corăspunzătoare. Noi nu putem avea numai cu­ multe. Dl N. lorga însuşi, răpit de entuziasmul
vinte de laudă pentru zelul exemplar al tuturor sincer al celor mulţi, şi-a ridicat cuvîntul şi pă-
acelora cari s’au străduit să ne dee o repre­ harul pentru ţărănime, temeiui de existenţă
zentaţie teatrală bună. al neamului nostru. — Sara tîrziîi, întovărăşiţi
Vineri sara s’a jucat piesa „Necinstiţii“, de urale, ne-am luat rămas bun dela acest sat
dramă italiană în două acte. E destul de minunat, cu impresia c’am văzut o espoziţie de
dureroasă lipsa de piese potrivite pentru pu­ oameni curioşi, ţărani de salon.
blicul nostru, cu scop de a-i face o educa­ Balul a încheiat şirul festivităţilor. Dintre cei
ţie largă prin teatru. Piesa „Necinstiţii" e o mulţi veniţi, piea puţini au adăstat sosirea ace­
dramă modernă de moravuri şi mai mult o stui epilog frumos. în sala dela Gesellschafts-
piesă de senzaţie. Un director de bancă între­ haus părechi riguros elegante, purtate de feri­
ţine relaţii cu soţia casierului său şi plăteşte cire şi tinereţă, se legănau agale în tactul me­
toate chieltuelile unui traiu foarte luxuos. lodiei. Cîţî ochi frumoşi şi cîte inimi aprinse
Fără veste, directorul e' asasinat pe stradă. şi-or fi urzit povestea dragostiî de veci, numai
N’are să ne prindă mirarea, căci sîntem în zeul ei ni-ar putea-o tălmăci din pravila lui
Italia şi asasinatul e director de bancă. Cine discretă.
să achite acum însă conturile cocoanei? Astfel
bărbatul trebue să afle totul şi avem o scenă în legătură cu aceste serbări s’a făcut şi
familiară foarte dramatică. Ca să acopere ru­ inaugurarea şcoalei de menaj, înfiinţată de reu­
şinea, casierul, mai înainte un model de om niunea femeilor române din Sibiiu. Prezidenta
cinstit, defraudează. Pe urmă, îngrozit de cazul acestei reuniuni, Dna Maria Cosma, a ţinut,
analog al unui coleg, la condamnarea căruia e după sfeştania, făcută în prezenţa mitropolitului
silit să asiste, fuge în străinătate. de episcopul dieceseî Arad, un discurs în care
Piesa nu e potrivită pentru teatrul ardele­ a făcut istoricul înfiinţării şi menirea acestei
nesc, are însă, fără îndoială, scene de un efect şcoale. Doamna Cosma, prin activitatea-î uriaşă
dramatic puternic, în care actorii îşi pot arăta şi atît de bi efăcătoare vieţii noastre sociale şi
talentul. Atit dşoara Voiculescu cît şi dl Bârsan culturale, şi-a dobîndit respectul, cinstea şi ad­
s’au deosebit prin interpretare fină şi joc de miraţia tuturor acelora cari înţeleg şi ştiu apre­
scenă îngrijit şi natural. Unele scene le-au ju­ cia munca desinteresată şi nobilă a altruismului.