Page 19 - 1905-19
P. 19
Nrul 19, 1905. LUCEAFĂRUL 383
Stilul bizantin a trecut prin mai multe faze de des- numai prea multele amănunte şi cifre. A treia confe-
voltare, ajungînd să-şi primiască o formă mal stabilă, renţă a fost a d-lul Blaga „Despre gust". Urmează
mal definitivă abia prin secoliî XI—XII, din partea apoi recensiunile d-lor II. Chendi şi Şt. O. losif despre
pictorului Marinii Pauselinos, numit şi Raffael al şcoa- piesele intrate la premiu. Dintre cele nouă piese
lel bizantine. Direcţia bizantină impune pictorului anu prezentate numai două, „Ireparabilul", piesă în 5 acte
mite restricţiunî, îndrumînd a se conforma, în crea- şi în deosebi „Pintea Viteazul", dramă istorică în 3
ţiunea sa, textului evangelic şi tradiţiei, cari ambele acte şi un tablofl, afl fost aflate „vrednice de menţiune
constitue izvoarele de căpetenie ale picturii bise onorabilă". — Din statistica mişcării teatrale în 1904
riceşti. Dar în combinarea acestora i se lasă deplină reese că tot Alexandri ţine locul cel dintîî în reperto
libertate de a-şî validita şi propria Iul personalitate, riul teatrelor noastre de diletanţi. Mi se pare însă că
dacă o are.“ se dă o întindere prea mare acestor statistice. Ar
Premiţînd aceste generalităţi, autorul ne dă mal de aiunge poate să se publice numai rezultatele, dar cu
parte prin o lungă serie de exemple — luate din diferite unele aprecieri critice. Altminteri prea seamănă ai
scrieri de specialitate, ori deadreptul din bisericile doma cu celebrele statistice literare din „Transilvania".
cercetate de autor — toate desluşirile necesare pentru Restul Anuarului cuprinde „partea relativă la admi
a şti cutare sfînt cum trebue pictat ca să se cheme nistraţie, descrierea adunării generale din Brad, lista
că e în stil bizantin. Se găsesc în multe locuri cifre membrilor" şi alte lucruri, cari — acestea — ar putea
exacte despre dimenziunile celor mal mari şi mal în să şi lipsiască. Şi-aicI aceeaşi poveste veche: procesul
semnate biserici din lume, apoi descrierile singuratici verbal şi toată proza oficială se răsfaţă pe hîrtie velină,
lor icoane şi normele, pe cari pictorului nu-I este iertat îmbrăcate în haina pompoasă a copertelor împodobite
a le perde din vedere. în partea aceasta lucrarea nu şi aurite, iar biata literatură netrebnică să vadă să-şi
pare a fi închegată de ajuns, legătura între diferiţii caute singură, dacă găseşte, un straiu mal de rînd.
capitol!, ce se succedează după olaltă, e ceva cam laxă,
scădere care rezultă probabil din chiar natura lucrurilor
espuse. Altfel e lăudabilă silinţa autorului de a pătrunde POŞTA REDACŢIEI
pînă în cele mal mici amănunte. Fatma. Vă mulţumim pentru frumoasele poezii — şi
E interesantă acea parte a lucrării, în care autorul vă rugăm să ne mai trimiteţi. Poezia „Pe drum" am
accentuiază necesitatea de a se introduce motive de fi publicat-o cu drag, dar reproduceri nu dăm din prin
ornamentică română în pictura bisericească şi înzistă cipiu. Ara fi bucuroşi să ştim şi adresa DV. pentru
pentru crearea unul stil propria românesc. în partea vre-o eventuală scrisoare, în care se pot spune mal
multe.
aceasta studiul e împestriţat şi cu amintiri personale M. D. Verşeţ. Poezia DV. cu titlul neînţeles -- nu
din trecutul autorului, care — după cum ne spune merge. Domnişoara poate, că
însuş — ani de-arîndu! a stăruit, atît pe cale ziaristică „E cultă, iscusită
(în fosta „Tribuna" dela Sibiiu şi prin „Telegraful Ro O damă de salon
mân", de unde se şi reproduc cîteva fragmente dintr’un Versată în muzică...
articol), cît şi în converzaţiile sale private cu diferite dar noi credem, că cu toate laudele şi părinteasca în
doamne şi domnişoare, ca să cîştige cît mal mulţi grijire cu care aţi dori să-î cîştigaţi pentru viitor:
aderenţi direcţiei naţionale, al cărei iniţiator şi propa ... „un june
gator cu cuvîntul se afirmă. Cult şi cu simţire,
Romăn şi cu nume
Studiul mal are şi o parte bibliografică, în care se Demn de-a ei iubire
arată izvoarele utilizate de autor la compunerea aces totuş are mal multe motive de-a Vă cinsti în onorifica
tei cărţi. Se înşiră aci peste 40 scrieri de specialitate, DV. „poziţiune de amploiat" decît după dovezile ta
româneşti, greceşti, nemţeşti şi franceze. (L.—) lentului poetic. — Noi la altele nu mai „reflectăm".
I. B. Ticvaniu. Cele trimise nu sînt pentru revista
Anuarul VIII. al Societă(ii pentru fond de teatru noastră. Nici poezia, nici melodia „Dubă". Societăţile
român, pe anul 1903—1904, Braşov 1905 (206 pp.) se de corişti sînt lăudabile, însă versul nu e chemat să
prezintă iarăşi sub forma unei cărţi voluminoase şi le proslăviască, îndeosebi nu astfel:
elegante. Partea literară cuprinde discursurile d-lul Silit Rotnân corist anume
Vulcan, conferenţele ţinute cu prilejul adunării generale, Şi ’ncă falnic de-al meu nume
Laud şi rog pe Dumnezeu
recensiunile pieselor prezentate la concurs, statistica Să ne scape de cel râu . ..
reprezentaţiilor teatrale şi biografia lui Atanasiu Cim- Joc teatru, declamez etc...
poneriu. „Amintirile dela şcoalele din Brad" ale d-luî N. B. Năsăud. Poeziile ce ni-aţi trimis nu sînt lip
E. Hodoş sînt foarte interesante şi frumos povestite. site de calităţi. Limba însă greşeşte des — asemeni
ritmul etc. .. . Cetiţi de pildă încă odată traducerea
D. Dr. P. Oprişa face istoricul gimnaziului din Brad a cărui din Goethe şi veţi ajunge la această convingere. Mai
conducere îl este astăzi încredinţată. Şi aici a fost încercaţi. Cetiţi mai mult româneşte decît pe Tompa etc...
aceeaşi însufleţire curată pentru carte, aceeaşi rîvnă Itu. Versurile „Singur" credem că s’au scris într’o
„sară admirabilă", dar nu aă nici una dintre calităţile cari
către lumină a unul popor trezit din robie, care a dat disting poezia — de toast, de pildă. Unde-I rima, bat-o
fiinţă şi gimnaziului din Braşov. Iar figura lui Şaguna, pustia ?
a „Marelui Andrei", ia proporţii uriaşe de apostol. O. D. Cele cîteva poezii sînt începuturi palide, cari
Din povestirea, foarte conştiincioasă, puteau să lipsiască promit, dar în forma lor de astăzi nu se pot publica.
