Page 17 - 1905-20

402 LUCEAFĂRUL Nrul 20, 1905.

DĂRI DE SAMĂ Şl NOTIŢE BIBLIOGRAFICE să-şi ia începutul, decît în legătură cu Slavii din Sudul
Dunării, mai ales cu Bulgarii. Din miazăzi de Dunăre,
Istoria Românilor Bănăţeni. Sub acest titlu, pe 400 tradiţia noastră istorică aduce şi pe Banii Basarabi al
de pagini, dl Dr. G. Popovicl scrie trecutul românesc Severinului ca organizatori şi oblăduitorî ai Olteniei.
al Banatului, spunînd originea şi peripeţiile neamului Din aceste consideraţiuni trebue să admitem, că
românesc de acolo, frintură de neam despre care, relativ, în ţara Severinului exista un banat cu acest nume
s’a scris poate mai mult, fiindcă e în legătură cu mult înainte de cucerirea ungurească, cuprinzînd, cum
controversata chestie severineand. spune cronica noastră, toată Oltenia, ţara Severinului
în această carte ni se dau numai rezultatele obţinute din documente şi că numele lui a fost transmis asupra
de unul sau altul în această chestiune, care nu trebuia banatului unguresc, format din teritoriul dismembrat
începută cu timpurile preistorice; în locul acestei re- dela banatul oltenesc. Acest banat oltenesc coincide
trospecţiunî prea complicate, mai nimerit era să se cu „kenezatul" sau voevodatul român, care în 1247
dea o analiză filologică a limbii, înrîurirea climei şi sub „Lytuon Voevod" din ţara Severinului, se găseşte
întocmirii geologice a ţării asupra poporului, -ce şi-a în dependenţă de Ungaria, mai înainte fiind dependent
trăit acolo bucuriile şi năcazurile. de imperiul lui Asan. Probabil, ca parte a imperiului
De această parte, — o treime din carte — nu ne româno-bulgar el a fost numit seaverino sau seave-
vom ocupa. O singură observare: Pe lîngă Istoria Ro­ reno banistvo (= banat de miază-noapte), româneşte
mânilor de Mommsen trebuiau consultate şi părerile banatul Severin, deşi originea acestui nume ar putea
acestuia privitoare la ţările dela Dunăre şi continuarea să fie chiar din timpul primului imperiu bulgar, des­
istoriei de elevul lui, care îi lămuria multe chestiuni. fiinţat la 1018.“
*
Faptul, că fabula peutingeriană nu ne arată o lo­
Dreptaceea, eu încep cu ivirea Bănatului în istoria calitate latină cu acest nume, care să dea dreptate aser­
acestei ţări atunci, cînd Românii, mediat ori imediat, au ţiunii lui Bonfiniu, ce-1 derivă dela împăratul Sever,
rol istoric, cînd Banatul ajunge sub stăpînirea ungu­ faptul, că tribul slav Severani, după mărturiile istorice,
rească. ar fi fost numai în Rusia, ar adeveri ipotesa. Un singur
Cronicele ungureşti vorbesc de lupta lui Sf. Ştefan şi obstacol ar mai trebui înlăturat: sint şi alte exemple,
Achtum, care era domn pînă la Murăş. Acest Achtum că părţi de (ară ar fi fost numite după regiunea, în care
era ortodox şi poate lui are să i se atribue cea ma cădeaă ? Împrejurarea aceasta i-a scăpat dlui Onciul din
veche mănăstire gr. or. în Ungaria, care ar fi mai bă- vedere. Marca ostică a imperiului german poate ar fi
trînă, decit cea a călugăriţelor de peste Dunăre cu di­ cea mal eclatantă dovadă, îndeosebi cînd ştim, că la
ploma ei grecească: e vorba de mănăstirea Hodoş- Slavi era obicei vechi de-a numi trib, ţară, ori regiune
Bodrog, despre care de altcum un călător turc de ma după direcţia, locul topogralic etc.
tîrziu afirmă, că e un aşezămînt închinat domnului de în felul acesta banatul are veche populaţie românească.
oarecare voevod român. Pe timpul Arpazilor documente puţine desluşesc istoria
Iar cînd e vorba de Achtum, de ţara lui, şi cînd ştim,
că el şi domnii bulgari de dinaintea lui luau vamă la acestei părţi de ţară ocupată de Ştefan cel Sfînt. în
Murăş, involuntar ne vine în minte ipoteza dlui Onciul timpul turburărilor de sub ultimii regi arpadianî Seve-
rinul ajunge posesia Basarabilor români. - • Angeviniî
despre originea Bănatului şi noima cuvîntului Severin lacomi după coroana dela Constantinopol, întîi Carol
Dnialuî scria în Convorbiri literare din 1903 urmă­
Robert (1330), merg cu oaste spre a recupera ţara Se­
toarele : verinului. Din înfrîngerea cumplită, ce a suferit-o undeva
„Ban se găseşte mal întîi la Slavii de sud, în Cro­
aţia cu Slavonia şi Dalmaţia, începînd din Secolul X prin munţi, abia a scăpat cu viaţa. Severinul rămîne
şi în Bosnia, dela mijlocul secolului XII. încoace cu în­ posesie ungurească; Românii însă îşi cîştigă indepen­
ţelesul de guvernator. în regatul Ungar dignitatea de denţa.
ban nu se află, afară de Severin, decît în părţi sud- Nepotul lui Basarab, Vladislav a avut mult de furcă
Slavice, precum în ţările de mai sus după unirea lui cu fiul celui înfrînt, cu Ludovic-cel-Mare. Se face între
cu Ungaria, apoi în Macva, (Machow-malul drept ai ei o înţelegere însă, în sensul căreia Severinul îl capătă
Savei şi Dunării între Drina şi Morava), în secolul Vladislav cu obligaţiuuea de-a apăra şi susţinea bana­
XIII—XIV şi în Bulgaria apuseană, ocupată de Un­ tul bulgar, înfiinţat de acest Ludovic contra lui Şiş-
guri în 1365—1369. Sub ultimul ţar dela Tîrnova în- man şi a Turcilor.
tîlnim şi un Ban bulgăresc la Sofia. înlănţuirea evenimentelor o povesteşte în mod com­
Negreşit dela Slavii de sud îşi trage originea şi ba­ petent dl Iorga în Convorbirile de acum cîţiva ani, stu­
nul Severinului. Chiar numele banatului arată aceasta. diu publicat pe baza unor documente nouă şi unei
Numele topografic Severin nu poate fi derivat decît expuneri amănunţite a evenimentelor, ce-o face dl Tha-
din slav. seaveră — miazănoapte, seaverină bulg. sea- loczy in Szăzadok şi Tortenelmi Tar din acelaş an.
veren septentrional, de unde avem şi cuvîntul româ­ Studiind şi documentele inedite, se poate corecta
nesc seaver vîntul de miazănoapte. Din început, ba­ cronologia.
natul Severin însemna deci banatul de miazănoapte. Ca Sub nr. 27276 se poate citi adecă în archiva statului
banat de miazănoapte, banatul Severinului n’a putut din Budapesta următoarea diplomă: