Page 17 - 1905-22

Nrul 22, 1905. LUCEAFĂRUL 476
Ziare şi reviste nouă. în Constanţa nu de se mai găseşte cîteun grup de oameni inimoşi
mult apare ziarul „Tribunei DobrogeT 1 , redac­ şi conştienţi, cari ştiu cum se călăuzeşte un po­
tată de cunoscutul scriitor dl ioan Adam. Na­ por ce-şi aşteaptă încă viitorul. O conducere
ţionalismul răguşit din acele părţi, ceterat pînă serioasă şi sistematică venită de sus, dela cei
acum de nişte trubaduri grupaţi în jurul lui ce păstoresc sufletele celor înfrăţiţi cu glia şi
„Ovidiu", pare a-şi înclina capul trudit de obo­ sărăcia, orîcît am vrea s’o recunoaştem, nu o
seala bătrîneţelor spre vecinică amuţire. E şi vedem. Prin urmare o luptă pentru înlăturarea
vremea! Acolo, unde se cere o muncă de asi­ acestui rău e necesară. Din acest punct de ve­
milare şi de întărire naţională, n’au ce căuta dere „Renaşterii" îi dorim din inimă cît de
huhurezii literari, cari cu ţipetele lor stridente multe tovareşe. Să nu se uite însă un lucru.
sperie numai lumea, vestind răul şi prostia. Cel ce-şi ia asupra sa sarcina grea de-a da o în­
Acolo, unde după o stăpînire românească de drumare nouă vieţii cu atîtea feţe, trebuie să-şi
25 ani, un întreg judeţ (Tulcea) e bulgăresc şi dee foarte bine seama de valoarea lui proprie,
rusesc, unde sînt case în cari stăpînul îşi îm­ să ştie alege cuminte mijloacele tămăduitoare
podobeşte pereţii cu icoana Ţarului, nevoind şi să cumpăniască temeinic căile cari duc la
să ştie de Regele Carol, acolo trebuesc minţi ţinta bună, căci a dărîma numai fără cruţare,
pricepute şi harnice, cari să propovăduiască nu însamnă a şi clădi. E din cale afară primej­
învăţătura cea dreaptă şi mîntuitoare. Şi dl Adam, dioasă lupta mai ales pe „terenul bisericesc“.
cînd s’a hotărît să-şi cheltuiască toată energia Aici e vorbă de credinţa unui popor întreg, stai
tinereţii, toată înţelepciunea minţii sale pentru în faţa unui cult, intim legat de oameni, de forme
a semăna ogorul străbun cu sămînţa nouă a trecătoare, cari nu pot fi muruite cu noroi, lă-
ideilor româneşti, a săvîrşit fapta cea mai deamnă sînd curată credinţa în sine. Atingeţi-vă deci cu
de-un scriitor. Noi de-aici credem că noua li­ sfială, luptătorilor, de cele sfinte, să nu stîrpiţi
cărire naţională din Dobrogea e călăuzită de deodată cu ranele pămînteştî şi viaţa cerească
cel mai desăvîrşit idealism şi de cele mai ne­ a unei credinţe.
prihănite sentimente ale unor inimi dornice de-o *
îndrumare sănătoasă, de-aceea le trimitem, ură­ Dela 1 Octombre în Bucureşti (Str. Scaune
rile noastre de bine. în cei opt numeri apăruţi 33) apare sub îngrijirea dlor G. Ţiţeica, pro­
pînă acum se luptă răspicat şi cuminte pentru fesor universitar şi G. G. Longinescu, profesor
îndreptarea răului local şi se ating chestiuni, secundar, revista ştiinţifică de popularizare
unele într’o formă cam naivă, cari sînt de in­ Natura, care spune pe înţelesul tuturor resul-
teres general românesc. Poetul acestei Tribune tatele mai însemnate ale mişcării ştiinţifice, cu
e ardeleanul nostru dl I. U. Soricu, ale cărui scopul „de a statornici o critică serioasă în ju­
creaţiuni adesea cuprind strofe frumoase. decarea oamenilor şi a faptelor." Lipsa unei
* asemenea reviste o simţim cu toţii, de aceia
stăruinţa voitorilor noştri de bine e vrednică
In Caransebeş, reşedinţa episcopiei ortodoxe de cel mai larg sprijin.
cu acelaş nume, a răsărit tot de curînd Renaş­ *
terea, foaie socială şi economică săptămînală. lu Galaţi a apărut o nouă revistă literară
„E ceva putred în Danemarca" — fiindcă în
programul acestui organ de luptă ni se spune Curentul nou, despre care, primindu-o numai
la încheierea numărului, vom vorbi mai tîrziu.
„că pe terenul bisericesc conducerea s’a abătut
prea departe dela spiritul adevărat naţional, ba Cei ce au auzit de reputaţia revistei dlui Ovi­
diu Densuşianu pot să salute în acest „Curent
chiar dela menirea adevărată şi sublimă a acestei nou" un frate bun şi mai mare a sorioareî
instituţiuni". Pentru „împedecarea acestei triste „Viaţa nouă".
acţiuni" se pare că s’a înfiinţat această foaie. I. C.
Renaşterea la o viaţă purificată de miesme de­
sigur că nu se simte numai în Caransebeş. O,
nu ! Jalbe împotriva înaltei conduceri s’aud de DĂRI DESEANjĂŞINOTIŢE BIBLIOGRAFICE
pretutindeni, şi nu lipsite de temeiu. Răului,
caşi mucegaiului, îi plac lăcaşurile întunecoase V. Hugo, Ernani, dramă în 5 acte, tradusă
şi ferite de frămîntarea vieţii. Şi pe la noi în în versuri de H. G. Lecca. Biblioteca pentru
multe părţi cîrmacii clipocesc şi ne ţin barca toţi, Nriî 232—233. (Preţul: 60 bani).
Marele poet al neamului francez, şeful şcoalei
adăpostită în cuminţenia întunereculuî, unde nu romantice de pe la mijlocul veacului trecut, n’a
ne vede şi nu ne simte nime; iar biata turmă fost norocos in lucrările lui dramatice. Toate sînt
credincioasă îşi deapănă rostul vieţii în tăcere, creaţiuni mediocre, in cari caracterele inconsecvente,
trăeşte şi moare cum s’a pomenit. Aşa e în mare. anahronismele izbitoare, situaţiile falşe sint tot aşa
O înaintare, o îndrumare înspre bine rar zăreşti, de dese caşi scenele frumoase, monologurile su­
şi aceea numai acolo, unde, din mila Domnului, blime şi podoabele literare. Ernani (1830), una