Page 19 - 1905-22

478 LUCEAFĂRUL Nrul 22, 1905.
Em. Grigorovitza, Dela Hotare — istorii Luno. „Ciobanul" şede la munte şi se gîndeşte la
moldoveneşti — Bucureşti, „Librăria naţională", Fira, căreia îi face curte şi Origoraş. Şede şi se gîn­
1905. (Preţul 2 lei). deşte şi-apoi cuvîntează:
Al doilea volum de povestiri din acest an al Să stau aici ca un mut?
d-luî Grigorovitzâ prezintă acelaş interes literar Ba eu nu! Mă duc acasă.
Şi-atîta ’m şezut prea mult
caşi cel dintîiu. Las oile-aici, nu-mi pasă.
Acum în vîrsta de aur a cercetărilor minuţi­ Ciobanul îşi lasă oile şi n’ar trebui s’o facă, d-ta nu
oase, a informaţiunilor bogate, volumele d-sale, nu te laşi de versuri şi-ar trebui s’o faci...
cu limba lor limpede, populară şi cumpătată în Dendi. „O Istorioară" e, s’ar putea zice, o nuveletă
flori stilare, se citesc cu plăcere, fiindcă în unele â clef. Pentru lumea mare însă nu poate fi de interes.
bucăţi ni se istorisesc lucruri interesante, cum „Dreptatea groabă" n’o înţelegem. „Groabă" să fie
sînt amănuntele din viaţa ovreilor (Oirăh Gut- oare nemţescul „grob" ? O zînă care-şî pune ’n cap
man) şi descrierea bîlciului din Cernăuţ acum „păruca şi celelalte prietene ale parucei" e caraghioasă
sînt 30 de ani. Această parte din povestirile în ipermodernitatea ei. Ar mai fi încă multe de spus
autorului va avea o viaţă mai îndelungată în privitor la limbă. Caută-ţî teme mai fireşti 1
vre-un colţ ascuns de pe rafturile literaturii in­ G. B. „Secetă", „Codrului" şi „Iarna" nu sînt pu­
formative. Restul istoriilor n’au nici un interes, blicabile, fiind încercări prea primitive. La poezii nu se
ori cel mult bibliografic, fiindcă nu sunt contri­ recere numai rimă, ci şi multe alte lucruri, cari toate
buţii nici în bine nici în rău la mişcarea lite­ lipsesc la cele trimise de d-ta.
rară. Sint povestirea unor întîmplări şi fapte de Relly B. Adresa cerută e: Paris, Hiitel du Panthăon, Place du Pan-
toate zilele, cari în rigiditatea lor primitivă n’au theon 11. — în privinţa tablelor, — vom face ceva.
nici o înrudire cu arta. Viaţa reală, povestită Trudită. Traducerile germane sînt binişor reuşite. Deocamdată
credincios, fotografiată, nu e artă; ea trebuie însă nu le putem lua folosul. Poate la anu, dacă lucrurile vor lua avînt
mal mare.
să se resfrîngă printr’un talent, să fie botezată Nahor. „Mulţămirile anticipative" pentru „binefacerea" de-a pu­
cu agliiazma artei, pentruca să se curăţe de blica poeziile d-tale în „foaia, respective revista" noastrj — s'au con­
toate aspertăţile banale, de notele ei comune, statat de premature. Credem de altminteri câ ai scris poeziile sub
şi numai după acest proces de purificare şi influenţa fruntaşilor poeţi români, dar te asigurăm cu toată sinceri­
tatea câ răii al făcut câ le-ai scris. Ales strofele din „Rugăciune"
dupăce s’a îmbrăcat în haina cuvenită de săr­ unde constaţi că viaţa e o „cercare":
bătoare, se cade să intre în templul literaturii.
* ... x. Da, da, este o cercare Voi iubi căci văd rn’am înşelat
Căci văd îngerii-mi zimbesc, Dar fi-voiu iarăşi fericit?
Vasile Mangra: Slujba Sfinţire! Bisericei, după două Şi-ini zic c’am chip de scăpare Doamne, dacă m’aî ertat...
Ce-am tradat iar să iubesc. Arată-mi câ-ţi sint fericit.
manuscripte din a. 1674 şi 1757. Cu o prefaţă. Arad 1905,
Tip. dieces. — O broşură de 34 pagini, care cuprinde Noi te iertăm şi poate să ne ierte şi cititorii câ ţi-am publicat aceste
câteva date foarte interesante şi necunoscute pînă acum. două strofe. „Călătoarea", — dacă e cu putinţă, — şi mai slabă.
Deiamuncel. „Onorata noastră Administraţie" iţi mulţumeşte pen­
Mai interesant e manuscriptul lui Popa Petru din Tinod, tru încrederea ce-o ai d-ta în talentele ei de critică literară, dar...
care „în acelaşi timp, când Dosofteiu, mitropolitul Mol­ tot nu merge, fncercările „încă fragede fiind prime ale d-tale“ le în­
dovei, traducea şi tipăria întia oră liturgia in limba ro­ cepi cu „In toamnă". Bine ar fi dacă le-ai şi termina cu această
mânească (1679), traducea şi el, ori decopia de pe vre-un poezie. în nădejdea asta publicăm o strofă, la întîmplare...
manuscript mai vecliiu, liturgia lui Chrysostom pentru Singur printre crăngi golaşe
Vîntul şueră, gonind
bisericile rom. dela Crişuri.“ — Acest manuscript poartă Cînteceie drăgălaşe
caracterul epocei diaconului Coresi şi „cuprinde tocmai Ce umblau pe poteci doinind.
părţile cari lipsesc la Coresi," — slujba maslului, Pe lingă cari semnăm cu deosebită stimă etc.
slujba sfinţirel bisericei ş. a. Toboleanu. „Proba iubirii" e o traducere, slabă de tot, din limba
* ungară. D-ta ne-o trimiţi drept originală, dar construcţia frazelor tră­
Calendare primite la redacţie: „Amicul dează originea străină. — Cugeţi râd cînd cugeţi că „cătrâ ungurescul
Poporului," 1906. anul XLVI. întocmit de 1. legyezâ se zice ventilator." Schiţa întreagă e plină de fraze fără în­
ţeles. „Cu manierile ei trăgea numai nesiguranţa pentru dînsa". „Era
Popovici. Preţul 60 fii. — „Posnaşul", calendar frumoasă fidanţata mea, tineră, o secretă şi cu o natură deosebită."
umoristic ilustrat. Anul XL Redactat de Hara- — „Întrebărilor mele asedietoare nicicind nu le-a dat imediat răs­
lamb Călămăr. Preţul 50 fii. — „Calendarul puns." — Şi altele o mulţime.
Săteanului," anul XV. Preţul 25 fii. — „Calen­
dar" (cu litere cirile). Preţul 40 fileri. — Toate APARE: ABONAMENTUL:
patru au apărut în edit. libr. W. Krafft, Sibiiu. La 1 şi 15 a fiecărei luni, stil v. Ediţia de lux:----------20 cor. la an
Pentru străinătate: 25 „ „ „
— „Calendarul Uniri," Blaş, Tipografia archi- Preţul acestui număr 50 bani. — Ediţia simplă:--------- 12 „ „ „
diecezană. Preţul 50 fii. Pentru România 65 bani. Pe jumătate de an 6 .,------------------
Pentru străinătate: 16 „ la an
POŞTA REDACŢIEI. Redacţia şi Administraţia:
Un frate. Poeziile „Ego" de Victor Bontescu le puteţi IU., Strada Zdldfa, Rr. 7.
comanda şi dela noi. Preţul 1 cor 50 b. şi 20 b. porto ------------------------------------------------------------------------------------
(p. România). ___________________________ Red, resp.: MIHAI STAN.