Page 13 - 1905-23-24

Nrul 23 4, 1905 LUCEAFĂRUL 493
flDfl-KflLEH.

Putere năzdrăvană ce-a biruit munţii, Dunărea faţa verde, in care sălăşluesc spurcăciuni şi
străbate în vîrtejurî înclieetura Balcanilor cu germeni de boală. In dreapta şi stînga galerii
Carpaţiî. De o parte şi de alta a uriaşului fuior întunecoase, pereţi sparţi şi găuriţi, chilii umede
de apă se înalţă coastele păduroase ale munţilor. In şi scunde, surpături de cărămizi şi de moloz.
dreapta peretele pietros se ridică chiar din Poteca podită cu cărămizile dărîmăturilor, ri­
marginea apei, lăsînd de abia o potecă pe dicată cu cîteva urme deasupra mlaştinelor,
urmele vechiului drum ce-a slujit lui Traia pătrunde pe sub bolţi scunde ; în păretele uneia
să-şi aducă din Moesia proviziuni pentru ar­ din ele o inscripţie cu încîlcitele-i slove, săpate
mată ; în stingă munţii, mai puţin înalţi, strîng, în marmoră, va fi mărturisind poate de vitejia
între ei şi valuri, drumul de fer şi şoseaua şi de odinioară a acestui cuib de neînfrînţi.
se dau într’o parte din loc în loc, pentru a Unele dintre încăperile cetăţii de atunci sînt
lăsa lărgime unui sat ca Verciorova, unui orăşel locuinţe nesănătoase ale urmaşilor, care nu
ca Orşova. mai stau în vrednicia şi puterea strămoşilor în-
Pe ţărmul pietros dintre Orşova şi Vercio­ viforaţî. Unde a rămas un loc deschis din
rova e o schelă pentru luntri, la care te duce dărîmături, au clădit cîte o căsuţă joasă, cu
o potecuţă ce se răzneşte de şosea. Sub umbra ferestrele mici, prăvălioare şi barace ce se spri­
rară a cîtorva carpeni şi pruni ciongăroşî jină şi se pitulă printre ruine.
odihnesc în orientalul lor farniente cinci şease Înăuntru fiecăreia acelaşi rost, aceleaşi măr­
turci. Au haine largi cu culorile şterse, cei furi pentru cercetători streini, pe care-i atrage
tineri poartă fes, cei mai în vîrstă turban: mereu raritatea şi pitorescul acestui colţ. Rahat
murdari şi trenţăroşi, de abia se mişcă cîte unul, oriental, aşezat sub clopote de sticlă; în ferea­
biruind cu greutate căldura verii şi lenea ce-l stra ce slujeşte drept vitrină fel de fel de
stăpîneşte; numai un moşniag, răznit de o nimicuri, pe care călătorii ţin să le ducă cu ei
parte, împleteşte la o plasă pentru peşte. Mînu- drept amintire: ţigarete, ciubuce, ceşti, păhă­
eşte cu o dibăcie nervoasă ciocănaşele de îm­ ruţe, cărţi poştale ilustrate ; în mijloc o masă
pletit şi barba-i albă, turbanu-i lat, privirea drept tarabă, pe care stă dezvălită o pală mare
neobicnuită şi uşoara mişcare a buzelor fac de tutun, în fire lungi şi galbene ca borangicul,
din el un derviş inspirat. iar în rafturile de pe pereţi hîrtie de ţigară şi
Legate de pari înfipţi în ţărm, cu prora spri­ cutii cu ţigări de toate formele şi calităţile, de
jinită pe prundiş, luntrele se mişcă în legănări la cea mai inferioară fabricaţie bulgărească
molatece. pînă la havanele marilor fumători.
Ostrovul stă înţepenit în mijlocul Dunării, Stăpînii stau pe pragul prăvăliilor şi te pof­
înconjurat de meterezurile lui de cărămidă tesc cu înclinări plecate şi cu vorbe dulci.
zmăcinată. Pe roşul unui perete mal puţin ru­ Şi dupăce ai spus multora: „Cînd m’oî în­
inat stă scris cu litere mari: Ada-Kaleh. Tre­ toarce ... mai pe urmă,“ trebue să intri în
cătorul pe şosea e repede poftit în cele patru- sfîrşit în una dintre ele şi stăpînul te slujeşte cu
cinci limbi ale popoarelor vecine, rostite cu ţigări, cu rahat şi cu cafea turcească, despre
accent străin şi cuvinte pocite, să se urce în care se spune că nicăiri nu e mai bună.
cutare ori în cutare luntre. Sînt printre ei oameni care au apucat tim­
Te urci într’una şi Turcul, vîslind din greu puri bune şi care acuma, înstăriţi, se bucură
cu două lopeţî, te duce spre colţul acesta de de rodul muncii de altădată. Vezi pe la cîte
viaţă orientală, în mijlocul unei lumi pe care o masă cîte un bătrîn neobicnuit de voinic, cu
noile condiţii de viaţă au prefăcut-o cu totul. barba albă, ce-i cade în şuviţe pe piept, cu
Insula întreagă e ruina prăpădită a unui turban lat, ochii mari şi ieşiţi din orbite,
labirint. Treci pe sub trei rîndurî de ziduri de roşii dar liniştiţi, cu trăsăturile feţii aspre, stînd
apărare, între care vor fi fost canale cu scur­ învăluit în hainele lui largi şi fumînd cu o
geri regulate odată, acum mocirle negre cu gravitate deosebită din o mare nerghelea de