Page 20 - 1905-23-24
P. 20

500                         LUCEAFĂRUL.                Nrul 23-4, 1905

                                     IAC0B MUREŞAN.
            La  1  Ianuarie  1888,  iubitorii  de  muzică  ro­  întreprinde  acum  prin  reeditarea  revistei  sale
           mânească  se  împărtăşesc  de-o  bucurie  mare:   „Musa română".
           dl  iacob  Mureşan,  profesor  de  muzică  în  Blaj,   Domnul  Iacob  Mureşan,  al  cărui  portret  îl
           le-a  trimis  primul  număr  din  „Musa  română“,   dăm  în  numărul  acesta,  s’a  născut  în  Braşov,
           revistă  mare  şi  frumoasă,  cum  n’am  mai  avut   la 29 Iunie 1857. Părinţii lui, — Iacob Mureşan,
           alta, nici dincoace şi nici dincolo de Carpaţi.  redactorul  pe  vremuri  al  „Gazetei  Transilvaniei"
            Revista  a  fost  salutată  cu  multă  însufleţire,   şi  director  gimnazial,  şi  Sevastia  n.  Nicolau  —
           sprijinul  material  însă  n’a  stat  în  proporţie  nici   de  cu  vreme  au  observat  talentul  lui  muzical
           cu  greutăţile  şi  jertfele  împreunate  cu  editarea   şi  s’au  îngrijit,  prin  angajarea  de  profesori  in­
           unei  astfel  de  reviste,  nici  cu  aşteptările  redac­  struiţi,  să-î  promoveze  desvoltarea.  Primii  lui
           torului  ei  care,  temperament  de  adevărat  artist,   profesori  au  fost  pianiştii  Waiwar  jun.  şi  mai
           era  convins  că  noua  revistă  de  muzică  va  fi   tîrziu Nowotni.
           îmbrăţişată,  îndată  la  început,  eu  o  căldură,   La  vrîsta  de  6  ani  debutează  pentru  prima-
           care  să-i  asigure  existenţa  pe            dată  la  un  concert  aranjat,  în
           ani  înainte.  Publicul  mare,  mai           Braşov, de violinista Elisa Circa.
           ales cel românesc, nu-l poţi cu­              Micul  artist,  înzestrat  cu  un
           ceri în răstimp de cîteva luni.               spirit  vioi  şi  auz  muzical  fin,
           Iţi trebue multă pricepere, mul­              cîntă  la  pian  ,Deşteaptă-te  Ro­
           tă  rîvnă  de  muncă  şi  multă  în­          mâne"  şi  seceră  aplauze  fre­
           credere  în  izbînda  finală  a  ca-          netice.
           usei  ce  reprezinţi,  ca  să  nu  te          La  1871  compune  un  cadril
           descurajeze indolenţa —firească               „Cunună de flori române", exe­
           între  împrejurările  de-atunci  şi           cutat,  la  balul  „Reuniunii  fe­
           astăzi — a publicului românesc.               meilor  române  din  Braşov",  de
            Pricepere  şi  rîvnă  de  muncă              cătră  muzica  regimentului  2.
           a  fost  la  dl  Iacob  Mureşan,              Rînd  pe  rînd  apar  şi  alte  com­
           poate  ca  la  puţini  alţii,  dar  i-a       poziţii, parte în Bucureşti, parte
           lipsit încrederea. Şi „Musa ro­               în  Viena  (cadrilul  „Aurora",  la
           mână“ a încetat cu apariţia încă              C. A. Spina).
           la sfîrşitul aceluiaş an.                      Intrînd apoi în gimnaziul su­
            Îndemnat  de prietini, dl  Mu­               perior,  nu  mai  are  răgaz  să  se
          reşan face a doua încercare.                   ocupe  cu,  muzica.  O  uită  pen­
           La  1894  „Musa  română"  apare               tru  un  moment  şi  liotăreşte  să
          din  nou,  cu  acelaş  cuprins  bo­            se facă inginer.
          gat  şi  frumos.  Pe  la  mijlocul              La  1876  merge  la  Viena,
          anului  1905  însă  înceată  din               unde  se  înscrie  la  Polytech-
          nou.  „Unica  revistă  muzicală               nică. Venirea lui în această ca­
          la  noi  să  nu  poată  exista  la  un        pitală  e  hotărîtoare  pentru  ca­
          popor  de  trei  milioane?"  Şi  dl  Mureşan,  desilu-   riera  lui.  Avînd  prilej  să  asculte  compozitori  şi
          zionat, pune condeiul din mînă.    artişti  cu  renume,  din  nou  izbucneşte  din  el
            Dragostea  pentru  arta  sa,  atît  de  apropiată   dragostea  pentru  muzică.  Publică  din  nou  cîteva
          firii  Românului,  n’a  slăbit  însă.  L-a  muncit  ani   compoziţii.
          iungi  şi-a  hrănit  cu  focul  ei  idea  reînfiinţării   La  1878  e  chiemat  de  profesor  de  muzică  la
          revistei.                          Năsăud,  unde  nu  stă  decît  un  an,  ca  în  toamna
                                             anului  1879  să  meargă  la  Lipsea,  ca  elev  al
              Astăzi  stăm  în  faţa  unui  fapt  împlinit.  Cu   conservatorului,  unde  i  se  deschide  prilej  să-i
          începerea  anului  1906  „Musa  română" va apărea   auză  pe  Liszt,  Rubinstein,  Popper,  Schumann,
          din  nou.  Ne  place  să  credem  că  de  astădată   Ioachim,  Brahins  şi  alte  celebrităţi  muzicale.
          dl  Mureşan  va  intra  în  luptă  cu  mai  multă  în­  Din  acest  timp  datează  marea  uvertură  „Ştefan
          credere  în  izbînda  finală  a  muncii  sale  ideale   cel  Mare"  pentru  orhestră,  vre-o  30  cîiitece
          şi  nu  se  va  lăsa  descurajat  de-o  eventuală  ne­  pentru  voce,  şi  a.  m.  La  1883  părăseşte  Lipsea
          reuşită  temporală.  Încrederea  publicului  româ­  şi  în  toamna  aceluiaş  an  e  numit  profesor  de
          nesc  şi-a  cîştigat-o  deja,  în  deplină  măsură,   muzică  la  liceul  din  Braşov  şi  ales  dirigent  al
          prin  talentele  sale  necontestate  de  nimeni  şi,   corului  bisericesc  dela  Sf.  Nicolae  şi  conducă­
          sîntenr  convinşi,  încrederea  aceasta  se  va  ma­  tor  al  „Reuniunii  de  muzică".  Aici  crează  cea
          nifesta într’o formă demnă de marea lucrare ce-o  mai frumoasă compoziţiune a sa „Mănăstirea
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24