Page 21 - 1905-23-24

Nru! 23 -4, 1905. LUCeAFÂRUL 501

Argeşului", pentru cor, soli şi acompaniare de artistice din România, reuşind să punem baze
orhestră. O lucrare în stil clasic, de netăgă­ solide institutului nostru de arte-grafice, în­
duită valoare. (Publicăm şi noi un fragment: zestrat cu materialul cel mal modern şi cel mal
„Visul lui Manole").
în toamna anului 1885 trece, tot în calitate artistic, izbutind să grupăm în jurul revistei
de profesor de muzică, la Blaj. Venise cu mari forţele cele mal de samă dela noi, sperăm că
speranţe şi multe planuri de muncă, dar îm­ vom mulţumi pe deplin aşteptările cititorilor,
prejurările nu i-ati permis să şi le poată rea­ cărora le reservăm cele mal frumoase surprize.
liza. Aici edă la 1 Ianuarie 1888 prima revistă Numărul viitor, dela 1 Ianuarie, va cuprinde
muzicală românească: „Musa română".
E o comoară bogată, o enciclopedie muzicală numeroase ilustraţiunî, reproducînd pictura de
această revistă. Dacă împrejurările nu i-au pu­ pe cupola catedralei din Sibiiu de dl Octavian
tut asigura existenţa, un scop totuşi a ajuns dl Smighelschi. Coperta va fi lucrată în 5 culori,
Mureşan: răspîndirea comorii noastre nepre­ cu motive româneşti, iar lsus Cristos din mijlo­
ţuite de cîntece. cul cupolei dela catedrală va fi reprodus în
Activitatea dluî Mureşan pe terenul cultivării
muziceî româneşti n’o putem aprecia, după colorile originale.
vrednicia ei, în cîteva şire scurte ce ne stati Toţi aceia cari vreau să primiască acest nu­
la dispoziţie. Compoziţiile lui, bisericeşti ş ro­ măr sînt rugaţi să ne trimită abonamentul pînă
mâneşti, umplu volume întregi — netipărite. la sfîrşitul anului curent.
Ca profesor a făcut şcoală. O pleiadă de Cei puţini intîrziaţi cu achitarea abonamen­
compozitori apreciaţi au primit dela el educaţia
lor muzicală. — V. Clierebeţiu, Emil Ştefanuţ, tului pe anul 1904 nu vor primi acest număr,
actualul profesor de muzică în Năsăud, Vilhelm dacă piuă la încheiarea anului c. w. vor binevoi
Şorban, Dr. Tiberiu Brediceanu, Camil Negrea, a ne trimite-suma c ne datorează.
A. Bena şi mulţi a. au fost elevii lui. în anul viitor redacţia noastră va publica şi
Încheiînd, trebue să accentuăm din nou, că
faţă de măiestrul Iacob Mureşanu publicul ro­ un Almanach, cu ilustraţiunî bogate, bucăţi
mânesc are mari îndatoriri. La ce înălţime s’ar literare inedite, informaţiuni literare şi artistice,
fi ridicat un talent atît de puternic între străini ? dări de samă asupra mişcării culturale dela noi
Şi cum 1-atn sprijinit pînă acum noi? şi din străinătate şi alte articole de interes
„Musa română" a încetat în două rînduri, pentru lumea cărturărească.
compoziţiile măiestrului Mureşanu zac puse
la dosar, năpădite de praf. Ilustraţiile noastre. Paginile acestui număr
Sperăm insă că astăzi, cînd avem un public le-am împodobit cu două capdeopere ale pic-
cu o mal înaltă cultură muzicală, va afla altă tureî clasice. Madona Sixtină e una dintre cele
primire „Musa română" — şi se va deştepta mal splendide icoane ale lui Raffael, născut la
în sfîrşit şi interesul pentru publicarea operelor 1483 în Urbino, mort în Roma la 1520, iar
muzicale ale acestui, fără îndoială, cel mal mare Concepţiunea Măriei e o celebritate a pictorului
dintre artiştii muzicali din ţara noastră. spaniol Murillo, născut la 1617 în Sevilla, mort
tot acolo la 1682.
în anul viitor, avînd sprijinul unul adînc cu­
noscător al picturel clasice, vom începe repro­
C R O N I C Ă . ducerea tablourilor celor mal celebre din dife­
ritele şcoale, însoţindu-le cu mici studii infor­
Cătră cititori. Cu acest număr încheiem al mative. Astfel pe lîngă operele de artă ale pic­
IV-lea an al Luceafărului, din care prilej mul­ turel române, pe cari le publicăm în fiecare an,
ţumim tuturor acelora, cari ni-au dat mînâ de cetitorii vor cunoaşte în reproducere splendoarea
ajutor întru realizarea gîndurilor noastre bune. vecinică a artei clasice, după terminarea căreia
va urma, rînd pe rînd, pictura şcoalelor mo­
în viitor vom urma aceeaşi cărare dreaptă, care
deme.
ne-a adus la deplină izbîndă. Vom asculta nu­
mai de glasul conştiinţei noastre şi de dorin­ Ziar românesc în Budapesta. Paştile anu­
ţele juste ale cititorilor de-a nu sălăşlui în co­ lui viitor vor da prilej creştinului român să săr­
bătorească, pe lîngă învierea Domnului, o în­
loanele revistei noastre decît rodul minţii cum­
viere naţională, să-şi facă semnul sfintei cruci
pănite şi sentimentele inimii curate. şi pentru întruparea şi ducerea la izbîndă a
In cursul anului ce urmează, avînd sprijinul gîndulul ocrotit de fruntaşii cel bum şi drepţi
celor mal de samă al vieţii noastre literare şi al neamului nostru.