Page 22 - 1906-02
P. 22

: 7T" *-




            46                          LUCEAFĂRUL                   Nrul 2, 1906.

           douâori  renegat.  Feliul  umilitor  cum  vorbeşte   REVISTE  Şl  ZIARE.  Anul-Nou  ne-a  adus  foarte
          despre  păsurile  Transilvănenilor  şi  necuviinţa  cu   multă  hîrtie  tipărită.  Pretutindeni  apar  foi  şi  re­
           care  judecă  nizuinţele  noastre  artistice,  dispen­  viste  nouă;  altele  se  anunţă.  Bogăţia  aceasta  e  un
          sează  pe  orice  om  de  bun  simţ  să  stea   semn  îmbucurător,  întrucît  ne  dovedeşte  că  avem
          de  vorbă  cu  d-sa.  Glasul  nostru  al  celor  cari  ne   cărturari  cu  atragere  de  inimă  la  scris  şi  public
          dăm  sama  de  soartea  vitregă  ce-arn  îndurat-o,  de   care ceteşte din greu.
          toate  împrejurările  fatale  în  cari  trăim,  şi-aşa  n'ar   In  Braşov  a  apărut  „ D  r e p t a t e   a“,  urmărind
          putea  trezi  in  acest  suflet  cernit  de  patimă  o  sin­  scopul  de  a  polemisa  cu  „ D  e ş t e p t a r e a "   în
          gură  scîntee  de  dreptate.  Dealtfel  activitatea   afacerile  bisericii  Sf.  Nicolae;  în  Hunedoara  dl  V.
          d-sale  literară  ciudată  şi  plină  de  contraziceri   Osvadă  publică  „ T  o v ă r ă ş i a " ,   o  foaie  săptămi-
          nu  întimpinâ  nici  un  sprijin.  N’are  nici  colabora­  nală economică care are multe drepturi de existenţă ;
          tori nici cititori.                în Lugoj meseriaşii au întemeiat „M e s e r i a ş u 1“;
            La sfîrşitu! anului trecut din Galaţi s’a pornit o cru­  în  Timişoara  „ C o n t r o l   a“,  de  urîtă  memorie,  a
           ciată  nouă  împotriva  „Sămănâtorului“.  O  seamă   reînviat,  în  stăpînirea  altor  oameni  cu  gînduri  bune;
          de  scriitori  ovrei  au  ridicat  flamura  roşie  a  socia­  în  Bistriţa  dl  Onişor  a  pornit  din  nou  R  e v i s t a
           lismului,  întemeind  revista  „Curentul  Nou",  cu  care   B  i s t r i ţ e i " ;   aici  în  Budapesta  partidul  kossuthist
          vreau  să  mintuiască  literatura  românească  de  imo­  a  întemeiat  foaia  poporală  „L  u  m  i  n  a",  în  care
           ralitatea  ţărănească.  Toate  teoriile  şi  scrierile  srăi-   fruntaşii  coaliţiei  ungare  publică  cîntece  de  sirenă  ;
          nătâţiî  sînt  mobilizate  pentru  a  dovedi  că  îndru­  în Şimleu apare „ P ă s t o r u l   S u f l e t e s c "  perio­
           marea  de  astăzi  a  literaturii  româneşti  rătăceşte  pe   dic  de  predici,  redactat  de  trei  preoţi;  „Libertatea"
          cărări  înguste  şi  barbare.  Răspunsul  cuvenit  la   din  O.âştie  publică  în  fiecare  sâptămînă  „Foaia  In­
          clevetirile  acestor  cavaleri  ai  artei  cosmopolite  se   teresantă",  cu  ilustraţii;  iar  de-asupra  tuturora,  ce­
           poate  citi  în  ultimele  numere  ale  „SămănătoruluT",   lor  vechi  şi  celor  nouă,  stăpîneşte  „Orizontul"  din
          ce-au încheiat zilele de luptă ale anului 1905.  Cluj, redactat de prietinul nostru V. E. Moldovan.
            Ultimul  care  a  părăsit  „Sămănătorul“  e  dl  Chendi.   In  „Pagina  în  îi",  un  fel  de  prim-cuvînt  sau  aşa
          Despărţirea  de  foştii  lui  tovarăşi  de  luptă  a  fost   ceva,  ni  se  spune  foarte  naiv  că  programul  acestei
          determinată  de  nişte  neînţelegeri  personale,  cari   reviste  e  scurt,  dar  cuprinzător:  „Noi  vrem  binele!‘,
           n’au  nici  o  înrudire  cu  literatura,  şi  e  păcat  că  ele   Acest  b i n e ,   pe  care  desigur  toate  ziarele  mai  sus
          au  rămas  eternizate  în  analele  moravurilor  noastre   pomenite  încă  îl  vreaâ,  „O  r  i  z  o  n  t  u  1“  nădăj-
          literare.                          dueşte  să-l  ajungă  spunîndu-şî  p ă r e r i l e   p e
            Din  această  nouă  neînţelegere  s’a  născut  o  nouă   ş 1 e a u“, filozofind niţel despre relele ce ne bîntue,
          revistă, „Viaţa Literară".         aleşînd  părţile  bune  ale  socialismului,  cam  pînă
            Dl  Chendi  a  putut  să  se  înţeleagă  cu  inlerprin-   unde  a  ajuns  Isus  Christos  şi  pînă  unde  pătrunsa
          derea  ovreiască  dela  „Adevărul"  să  scoată  revista   chiar  şi  programul  nost  naţional.  Săvirşind  toate
          şi-a  reuşit  să  o  pună  sub  direcţia  alor  doi  dintre   aceste  —  citate  din  „Pagina  Întîi"  aproape
          fruntaşii  scriitori,  G.  Coşbuc  şi  Ion  Gorun.  „Viaţa   cuvînt  cu  cuvînt  —  „atunci,  crede  confratele  dela
          Literară"  îşi  deschide  coloanele  tuturor  scriitorilor,   „Orizontul",  munca  noastră  va  completa  numai  fru­
          dindu-le  „libertatea  cit  mai  deplină  a  manifestării   moasa  armonie,  care  deşteptătoare  şi  încîntătoare
          talentului  lor“,  neîntrebîndu-T  „de  curent  sau  de   pătrunde  la  urechile  româneşti  din  redacţiile  „Lu-
          program",  cari  lipsesc  acestei  reviste.  In  primele   „Luceafărul“-ui,  a  „Sămănătorul“-ui  şi  a  „Făt-
          două  numere,  cari  s’au  vîndut  în  10.000  de  exem­  Frumosul“-uî.
          plare,  găsim  o  pleiadă  întreagă  de  scriitori  tineri.   B  u n ă c r e d i n ţ a   şi  idealismul  curat  a!  redac­
          Alături  de  poeziile  lui  Coşbuc,  cetim  cele  semnate   ţiei  „O  r  i  z  o  n  t  u  1“  nu  le  contestă  nimeni,  dar
          de  G.  Tutoveanu.  Andreifi  Naum,  Ion  Minulescu,   dela  toate  aceste  pînă  la  putinţa  de-a  face  b i n e l e
          D.  Nanu,  Fatma,  Z.  Bârsan,  Alice  Călugării  şi  ur­  e  o  mare  distanţă.  Dovadă  e  aproape  întreg  cu­
          mătorul cîntec de M. Cunţan:       prinsul  primului  număr.  Ce  articole  vor  cuprinde
                                             numerile  viitoare,  cum  va  reuşi  să  completeze
          Ciocîrlie ce-ai cîntat   Vine trist şi tot mai rar,  „frumoasa  armonie"  —  nu  putem  şti.  Nouă  ne-ar
          Prevestindu-mi răsăritul Nici din frunză nu mai zice...   părea  nespus  de  bine,  dacă  „Orizontul",  după  o
          Ţi-a fost cîntul blestemat, Păsărică, cîntă iar
          Că mi-ai fermecat iubitul Farmecile să se strice.  muncă  grea  şi  conştienţioasă,  ar  izbuti  să-şi  vadă
                                             realizate  macar  o  parte  din  idealurile  visate,  dintre
            Dintre  prozatori,  alături  de  Ion  Gorun,  aflăm  pe   cari  cel  dinţii  fără  îndoială  e  ce!  de-a  scrie  bine
          I.  A.  Bassarabescu,  Arthur  Goroveiu,  Vasile  Pop  şi   româneşte.
          alţii.  Partea  informativă  e  foarte  bogată.  Cronica   Anunţînd apariţia atîtor publicaţii periodice na­
          artistică  e  redactată  cu  competenţă  de  V.  Cioflec,   ţionale, ne vin în minte două rîndurî din Heine:
          cronica teatrală de Xeni şi cronica literară de Chendi.   Uns fehlt ein Nationalzuchthaus
          In una din cronicile literare se vorbeşte de poeziile lui   Und eine gemeinsame Peitsche.
          Goga,  arătîndu-se  greşelile  şi  lipsurile  criticilor  de   Oct. C. Tăslăuanu.
          pînă acum.
            Aceste  ar  fi  revistele  cari  nu  se  uită  cu  ochi
          buni  la  „Sămănătorul".  De  altele  redactate  de
          nişte condeie inconştiente nici pomeni nu putem.  La  acest  număr  alăturăm  suplimentul  artistic  :
            Motivele  cari  au  creat  aceste  grupări  literare  sînt   Isus  Christos  Pantocratorul  de  Octavian
          evidente pentru ori şi cine.
                          *                  Smighelschi.
   17   18   19   20   21   22   23   24