Page 22 - 1906-02

: 7T" *-

46 LUCEAFĂRUL Nrul 2, 1906.

douâori renegat. Feliul umilitor cum vorbeşte REVISTE Şl ZIARE. Anul-Nou ne-a adus foarte
despre păsurile Transilvănenilor şi necuviinţa cu multă hîrtie tipărită. Pretutindeni apar foi şi re­
care judecă nizuinţele noastre artistice, dispen­ viste nouă; altele se anunţă. Bogăţia aceasta e un
sează pe orice om de bun simţ să stea semn îmbucurător, întrucît ne dovedeşte că avem
de vorbă cu d-sa. Glasul nostru al celor cari ne cărturari cu atragere de inimă la scris şi public
dăm sama de soartea vitregă ce-arn îndurat-o, de care ceteşte din greu.
toate împrejurările fatale în cari trăim, şi-aşa n'ar In Braşov a apărut „ D r e p t a t e a“, urmărind
putea trezi in acest suflet cernit de patimă o sin­ scopul de a polemisa cu „ D e ş t e p t a r e a " în
gură scîntee de dreptate. Dealtfel activitatea afacerile bisericii Sf. Nicolae; în Hunedoara dl V.
d-sale literară ciudată şi plină de contraziceri Osvadă publică „ T o v ă r ă ş i a " , o foaie săptămi-
nu întimpinâ nici un sprijin. N’are nici colabora­ nală economică care are multe drepturi de existenţă ;
tori nici cititori. în Lugoj meseriaşii au întemeiat „M e s e r i a ş u 1“;
La sfîrşitu! anului trecut din Galaţi s’a pornit o cru­ în Timişoara „ C o n t r o l a“, de urîtă memorie, a
ciată nouă împotriva „Sămănâtorului“. O seamă reînviat, în stăpînirea altor oameni cu gînduri bune;
de scriitori ovrei au ridicat flamura roşie a socia­ în Bistriţa dl Onişor a pornit din nou R e v i s t a
lismului, întemeind revista „Curentul Nou", cu care B i s t r i ţ e i " ; aici în Budapesta partidul kossuthist
vreau să mintuiască literatura românească de imo­ a întemeiat foaia poporală „L u m i n a", în care
ralitatea ţărănească. Toate teoriile şi scrierile srăi- fruntaşii coaliţiei ungare publică cîntece de sirenă ;
nătâţiî sînt mobilizate pentru a dovedi că îndru­ în Şimleu apare „ P ă s t o r u l S u f l e t e s c " perio­
marea de astăzi a literaturii româneşti rătăceşte pe dic de predici, redactat de trei preoţi; „Libertatea"
cărări înguste şi barbare. Răspunsul cuvenit la din O.âştie publică în fiecare sâptămînă „Foaia In­
clevetirile acestor cavaleri ai artei cosmopolite se teresantă", cu ilustraţii; iar de-asupra tuturora, ce­
poate citi în ultimele numere ale „SămănătoruluT", lor vechi şi celor nouă, stăpîneşte „Orizontul" din
ce-au încheiat zilele de luptă ale anului 1905. Cluj, redactat de prietinul nostru V. E. Moldovan.
Ultimul care a părăsit „Sămănătorul“ e dl Chendi. In „Pagina în îi", un fel de prim-cuvînt sau aşa
Despărţirea de foştii lui tovarăşi de luptă a fost ceva, ni se spune foarte naiv că programul acestei
determinată de nişte neînţelegeri personale, cari reviste e scurt, dar cuprinzător: „Noi vrem binele!‘,
n’au nici o înrudire cu literatura, şi e păcat că ele Acest b i n e , pe care desigur toate ziarele mai sus
au rămas eternizate în analele moravurilor noastre pomenite încă îl vreaâ, „O r i z o n t u 1“ nădăj-
literare. dueşte să-l ajungă spunîndu-şî p ă r e r i l e p e
Din această nouă neînţelegere s’a născut o nouă ş 1 e a u“, filozofind niţel despre relele ce ne bîntue,
revistă, „Viaţa Literară". aleşînd părţile bune ale socialismului, cam pînă
Dl Chendi a putut să se înţeleagă cu inlerprin- unde a ajuns Isus Christos şi pînă unde pătrunsa
derea ovreiască dela „Adevărul" să scoată revista chiar şi programul nost naţional. Săvirşind toate
şi-a reuşit să o pună sub direcţia alor doi dintre aceste — citate din „Pagina Întîi" aproape
fruntaşii scriitori, G. Coşbuc şi Ion Gorun. „Viaţa cuvînt cu cuvînt — „atunci, crede confratele dela
Literară" îşi deschide coloanele tuturor scriitorilor, „Orizontul", munca noastră va completa numai fru­
dindu-le „libertatea cit mai deplină a manifestării moasa armonie, care deşteptătoare şi încîntătoare
talentului lor“, neîntrebîndu-T „de curent sau de pătrunde la urechile româneşti din redacţiile „Lu-
program", cari lipsesc acestei reviste. In primele „Luceafărul“-ui, a „Sămănătorul“-ui şi a „Făt-
două numere, cari s’au vîndut în 10.000 de exem­ Frumosul“-uî.
plare, găsim o pleiadă întreagă de scriitori tineri. B u n ă c r e d i n ţ a şi idealismul curat a! redac­
Alături de poeziile lui Coşbuc, cetim cele semnate ţiei „O r i z o n t u 1“ nu le contestă nimeni, dar
de G. Tutoveanu. Andreifi Naum, Ion Minulescu, dela toate aceste pînă la putinţa de-a face b i n e l e
D. Nanu, Fatma, Z. Bârsan, Alice Călugării şi ur­ e o mare distanţă. Dovadă e aproape întreg cu­
mătorul cîntec de M. Cunţan: prinsul primului număr. Ce articole vor cuprinde
numerile viitoare, cum va reuşi să completeze
Ciocîrlie ce-ai cîntat Vine trist şi tot mai rar, „frumoasa armonie" — nu putem şti. Nouă ne-ar
Prevestindu-mi răsăritul Nici din frunză nu mai zice... părea nespus de bine, dacă „Orizontul", după o
Ţi-a fost cîntul blestemat, Păsărică, cîntă iar
Că mi-ai fermecat iubitul Farmecile să se strice. muncă grea şi conştienţioasă, ar izbuti să-şi vadă
realizate macar o parte din idealurile visate, dintre
Dintre prozatori, alături de Ion Gorun, aflăm pe cari cel dinţii fără îndoială e ce! de-a scrie bine
I. A. Bassarabescu, Arthur Goroveiu, Vasile Pop şi româneşte.
alţii. Partea informativă e foarte bogată. Cronica Anunţînd apariţia atîtor publicaţii periodice na­
artistică e redactată cu competenţă de V. Cioflec, ţionale, ne vin în minte două rîndurî din Heine:
cronica teatrală de Xeni şi cronica literară de Chendi. Uns fehlt ein Nationalzuchthaus
In una din cronicile literare se vorbeşte de poeziile lui Und eine gemeinsame Peitsche.
Goga, arătîndu-se greşelile şi lipsurile criticilor de Oct. C. Tăslăuanu.
pînă acum.
Aceste ar fi revistele cari nu se uită cu ochi
buni la „Sămănătorul". De altele redactate de
nişte condeie inconştiente nici pomeni nu putem. La acest număr alăturăm suplimentul artistic :
Motivele cari au creat aceste grupări literare sînt Isus Christos Pantocratorul de Octavian
evidente pentru ori şi cine.
* Smighelschi.