Page 8 - 1906-03
P. 8

56                          LUCEAFĂRUL                   Nrul 3, 1906.

























                                  E. Voinescu: Vraja bâilor dela Constanţa.
          invincibilă,  că  creditul  nostru  în  străinătate  atît   mînă,  frăţeşte,  în  direcţia  naţională,  ci  conti­
          material  cit  şi  moral  e  la  cel  mai  ridicat  nivel   nuăm a piroti în dolce-le farniente în care ne proslă­
          posibil,  că  în  sfîrşit  am  făcut  aşa  colosale  pro­  vim. Făcînd pe pretenţioşii şi teribilii, ne luă mrolul
          grese,  am  muncit  aşa  de  mult,  încît  poate  că   de  judecători  a  toate  cele  ce  se  petrec  în  jurul
          cuiar  ar  fi  bine  să  ne  întindem  puţin  pe  un   nostru, ca fiind mai pre sus de ele, şi nu ne ame­
          „cfiaise-lougue"  gustînd  şi  o  leacă  de  odihnă   stecăm  în  luptă,  în  acea  ciocnire  de  forţe  din
          binemeritată.  Faţă  de  aceste  asigurări,  publicul   care, dacă nu vom lupta cu toate puterile noastre,
          tropăe,  strigă,  aplaudă,  bucuros  că  stăm  aşa   vom  fi  sfărmaţi.  Căci  —  ca  să  iau  cîteva  pilde
          de  bine  cum  spune  oratorul,  iar  acesta  pleacă   practice — atunci cînd cutare român îşi arendează
          acasă  deplin  încredinţat,  că  el  e  un  om  mare  şi   moşiile  la  Greci  şi  la  Evrei,  noi  stăm  nepăsă­
                                               1
          că  discursul  său  a  fost  o  mană  cerească  pentru   tori,   sîntem,  nu-i  aşa?  neinteresaţi  direct  în
          public.  în  adevăr,  publicul  entuziasmat  de  vor­  cauză  ca  să  ne  amestecăm  în  astfel  de  afaceri,
          bele  lui  se  va  pune  şi  mai  straşnic  pe  muncă,   caşi  cum  fiecare  dintre  noi  cei  cari  ne  aflăm
          iar  România  va  înainta  într’un  tempo  şi  mai   acum  ocupînd,  fie  prin  poziţia  noastră  socială,
          accelerat spre „Progres".          fie prin cea materială, un loc în lumea activă rornâ-
            Iar dacă la cîte-un prilej aflăm că de fapt starea
                                              1   „După  o  statistică  oficială  din“...  timpul  din  urmă
          noastră  economică  şi  mai  ales  culturală  e  mai   (o  greşală  de  tipar  face  imposibilă  recunoaşterea  datei
          proastă  decît  a  altor  state  tinere  cari  au  în­  de  an)  „arendaşii  în  Moldova,  542  sînt  Românii,  399
          ceput  viaţa  modernă  odată  cu  noi,  dacă  aflăm   Evrei  124  streini,  şi  18  Români  asociaţi  cu  Evrei.  Din
          că  armata  lor  e  mai  bine  organizată  decît  a   1,023.201 hectare arendate în Moldova, 400.390 sînt cul­
                                             tivate  de  Români,  466.288  sînt  ţinute  in  arendă  de
          noastră  şi  dacă  venind  în  străinătate,  în  Franţa,
                                             Evrei,  şi  25.693  sînt  ţinute  în  arendă  de  Români  înto­
          iar  acum  chiar  şi  în  Germania,  vedem  că  sîn-   vărăşiţi  cu  Evreii.  Mal  cu  samă  în  judeţele  din  nordul
          tem  mult  mai  rău  trataţi  decît  Ungurii  şi  Bul­  Moldovei  majoritatea  moşiilor  arendate  sînt  ţinute  de
          garii  şi  că  stima  ce  ni  se  acordă  e  de  o  na­  streini." (Voinfa Naţională, An. XXIII. Nr. 6211 din 21
                                             lan.  1906  p.  3  col.  7.  Neavînd  deocamdată  alte  izvoare
          tură  foarte  dubioasă,  atunci  strîmbăm  din  nas,
                                             la  dispoziţie,  citez  aceste  cifre  ca  pildă  numai,  şi  fără
          cu  dispreţ,  ciudă,  etc.,  şi  atît.  Ci  nu  ne  apu­
                                             a  garanta  exactitatea  lor  absolută,  de  care  de  altfel  nici
          căm  mai  serios  de  muncă,  fiecare  în  direcţia   nu  e  nevoe  în  expunerea  de  faţă,  această  notă  din
          noastră  specială  şi  în  aceeaşi  vreme  mînă  în  citatul ziar.).
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13