Page 18 - 1906-04

'.HI LUCEAFĂRUL forul 4, 1906.
româneşti la cultura occidentală, alţii dimpo­ va deveni si de fapt o unitate culturală, va de­
trivă înţeleg adaptarea culturii apusene la veni o unitate naţională, culturală a întregului
firea românească, desăvîrşirea din toate punc­ popor românesc. Căci atîta vreme cît silinţele
tele de vedere a firii neamului nostru şi cu pentru o unitate culturală se vor mărgini la uni­
ajutorul culturii occidentale. Ca aceştia din ficarea păturii intelectuale şi numai din punctul
urmă gîndesc şi adevăraţii, dar, din neferi­ de vedere absolut unilateral al unităţii artistico-
cire — pănă acum — prea puţinii noştri băr­ literare şi ştiinţifice, atîta vreme opera va răniî-
baţi culţi. Şi, mai departe, această minoritate nea tot superficială. Renaşterea Românilor tre­
mai e de părere că nu o singură cultură, cea bue să se sprijine pe luminarea satelor, pe deş­
franceză ori cea germană, de pildă, şi nu o teptarea conştiinţei naţionale unitare acolo. Acolo
singură ramură a culturii, de pildă literatura e întîî de lucru. Şi-i mult de lucru. Căci această
apusană, sînt de ajuns pentru formarea culturii conştiinţă naţională fără de care neatîrnarea
noastre moderne, ci toate culturile naţionale noastră nu poate subzista, nu numai că nu e
apusene, în toate manifestările lor, literatură ca la sate, dar în locul ei, e conştiinţa frăţiei or­
şi ştiinţă şi arte şi politică; dar ... nu de-a- todoxe, universal ortodoxe cu toate urmările ei
valma, ci cu chibzuială: numai ce ne poate fo­ răufăcătoare şi dintre cari cea dîntîî şi cea mai
losi nouă ca element deosebit în cultura lumii mare e neputinţa altoirii unei conştiinţe naţio­
şi care vrem să formăm o notă originală — nale puternice alăturea cu cea ortodoxă, — ci
fiindcă aşa am şi fost lăsaţi pe lume — numai aproape una exclude pe alta, şi în cazul de faţă
aceea să luăm din Apus. Decadentismul în li­ lupta e cu atît mai grea cu cît conştiinţa orto­
teratură, de pildă, şi socialismul în politică, nu doxă a prins de veacuri rădăcini în sufletul po­
aii încă pînă acum ce căuta la noi. porului nostru necult.
Dar să mă întorc la subiect. Să ne cunoaştem între noi, Domnilor, şi de
Pentru reînvierea „Unirii", a deplinei Uniri sigur ne vom iubi şi ne vom ajuta şi vom lucra
de care vă vorbiam mai înainte, trebue, Domni­ cu spor la gloria neamului. Dar să ne cu­
lor, iubirea, pornirea intimă de-a cunoaşte şi de-a noaştem deplin, adînc, cu foţii între toţi şi noi
'înţelege pe toţi cei de un neam cu noi, în ori pe toţi, aşa ca sufletele noastre să stea în comu­
ce pătură socială s’ar afla. Şi alăturea de citi­ niunea sfîntă a idealului naţional cu toate coardele
rea literaturii întregi a poporului incult şi a celui lor, din toate puterile inteliginţii şi cu toată
cult al Românilor, — a literaţilor săi, — alăturea devotarea dragostei de fraţi.
de studiarea operilor lui de artă şi de cunoaş­ Să ne cunoaştem şi atunci vom fi una. De
terea vieţii lui externe în toate manifestările ei, sus pînă jos, dela Răsărit pînă la Apus şi dela
studiarea nu cu creionul estetului ori ideologu­ Miază-noapte la Miază-zi.
lui în mină, ci cu creionul patriotului care se Şi atunci, cînd în sfîrşit fiecare dintre noi se
sileşte să înţeleagă ca psiholog şi sociolog şi va simţi în cuget curat şi din adîncul inimii
istoric acele manifestări şi să-şi însemne partea frate bun, „frate de cruce", la bucurie caşi la
adevărat nouă pentru el, folositoare şi lui în necaz, cu toţi cei de acelaş neam, toţi fără de­
parte şi neamului în întregime, pentru alcătuirea osebire de stare materială, socială ori intelec­
treptat-tieptat a caracterului specific naţional- tuală, cînd fiecare va fi gata a se jertfi, fără gînd
român, conştient de constituţia sa specială şi la răsplată şi fără altă laudă decît lauda dato­
de nota nouă, originală, dată de el în imensa riei împlinite, pentru idealul neamului, — atunci
armonie a naţiunilor lumii; — alături de această va fi adevărata serbare a Unirii dela 59, a ace­
cunoaştere mediată, coborîrea chiar în mijlocul lei uniuni pline de înţeles, cînd pentru întîia-
poporului, silinţa de a-1 cunoaşte nemediat, dela dată după desbinări de veacuri Românii s’au
înţelegere la înţelegere şi dela inimă la inimă. simţit iar fraţi, dela Vodă pînă la ţăran şi dela
Aşa numai unitatea culturală a tuturor Româ­ un capăt al Românizmului pînă la celalalt.
nilor, la care acum se lucrează cu atîta spor,
Vasile Pârvan.
(W "*>©)