Page 23 - 1906-04

Nrul 4. 1900. LUCEAFĂRUL 95
duiască ascultătorilor atît ştiinţa, pe care înşişi n’o stă- astăvară a Asociaţiunii, au între altele menirea de a pro­
pîniafl pe deplin, cit dragostea de neam, prin cunoaş­ mova industria de casă. Din cele două albumurl de cu­
terea trecutului adăpostit In comorile limbii şi literaturii sături şi ţesături, publicate pînă acum de dl Comşa şi
noastre. După el pînă astăzi activitatea acestor două ca­ dşoara Minerva Cosma, cunoaştem valoarea artistică a
acestei industrii. — Din Deva ni se scrie că in 14 Febr.
tedre a fost întunecată de ingerinţele politice. La cea a. c. „Reuniunea femeilor române din comitatul Hunea-
din Cluj limba română se propune ungureşte de-o doara" şi-a ţinut adunarea generală. Aici s’a hotărît în­
persoană metamorfosată, ce nu poate avea înţelegerea fiinţarea unui atelier pentru industriile de casă, care
n’ar trebui să lipsiască nici unei asemenea reuniuni.
ştiinţei şi sufletului românesc. In Budapesta s’a păstrat
cel puţin limba de propunere, ceea ce constitue un Articolele noastre Grupări literare din numerele pre­
merit pentru cel ce şi-au dat toate silinţele să o menţină. cedente au supărat pe confraţii dela Viaţa Literară. în
Aceasta din urmă catedră pînă acum îşi avea un pro­ ultimele numere ale acestei reviste se afirmă, fără să
fesor ordinar şi un docent. Cu începerea acestui an se dovediască, şi cu multă asprime, că informaţiunile noa­
stre sînt greşite şi tendenţioase. Aşteptăm dovada contrarie
s’a completat'cu un nou docent, cu dl dr. Jos ; f Popo-
vicl. Venirea d-sale la această catedră se poate con­ ad rem, ca să vedem întrucît informaţiunile noastre sînt
sidera ca un semn îmbucurător şi poate vestitor de-o greşite, pe cari dealtfel le poate controla orice cititor al „V.
nouă eră. Pregătirea d-sale temeinică, cunoştinţele de L.“ care e în curent cu cronica moravurilor literare din
specialist, mal ales în fonetica experimentală, împrumută România. în ce priveşte bănuiala că avem gînduri ascunse
caracterul ştiinţific acestei catedre, completîndu-I activi­ şi piezişe îl asigurăm, că republica Vieţii Literare nu-î ame­
ninţată de nici o conjuraţiune. —în ultimul număr (7) dl 1.
tatea de pînă acum. — După cum sîntem informaţi, dl
Gorun spune ca artiştii să se înalţe cu cugetarea şi sim­
dr. I. Popovici încă în cursul acestui an va publica, în
limba română, primele volume din studiile d-sale dialec­ ţirea „pînă acolo de unde izvoreşte alcătuirea operei de
tale, anume pe cele privitoare Ia Istro-RomânI. artă" lăsînd „să sufle pe dedesupt în toată voia lor, toate
curentele..." Cu alte cuvinte artistul are să se preo­
Dl dr. Iosif Şiegescu, profesor secundar, a publicat
cupe numai de artă, fără să se gîndiască la efec­
de curind Istoria, ortografiei române în limba ungară („A tul creaţiunilor lui, fără să aibă pretenţia şi gîndul de
român helyesirâs tortenete", Budapesta, 1906 11+288 p. a face şcoală şi a determina curente. Asupra acestei
8» mare). E prima lucrare care tratează istoricul orto­ păreri vom reveni. Deocamdată întrebăm: cum să ne
grafiei noastre zbuciumate. Autorul şi-a dat toată silinţa explicăm contrazicerile, căci aceste afirmaţiuni nu se
să prezinte publicului ungar toate fazele prin care a împacă cu cele din articolul „Luptele literare", în care
trecut ortografia românească, dînd o deosebită atenţiune
se vorbeşte tocmai de şcoală şi de curente ? S’admi-
influenţei ce a avut-o cea ungurească asupra eî. întru- tem c’o iscălitură nu obligă pe ceealaltă! Dar cum să
cît a reuşit autorul să facă o lucrare ştiinţifică, ocupîn- împăcăm aserţiunile aceltiiaş articol că „ne trebuia o
du-se de-o problemă destul de grea şi vastă, o vor atmosferă mal curată", „o şcoală in care însăşi per­
spune poate alţii, noi ne mărginim a aprecia numai soana scriitorului e mai cruţată" cu cronica literară a nu­
munca şi bunaintenţiunea celui ce-a scris-o, deşi ne-ar mărului 7,— semnate de una şi aceeiaşi iscălitură? în
fi plăcut mai mult să o citim în limba noastră. această cronică, analizîndu-se o operă literară, recen­
Di Dr. G. Alexici, docent la universitatea din Buda­ zentul îi aduce aminte scriitorului de mandatele poştale
pesta, după întinsa lucrare despre Români, apărută în ce i le-a trimis pe vremuri, îi reproşează că nu-î dăbună-
„Egyetemes irodalomtortenet" (Istoria literaturii univer­ ziua pe stradă, ba se leagă şi de copilaşii artistului.
sale) — lucrare, care va apărea mal documentată şi mai Asta-I atmosfera cea curată, asta-I „libertatea cît mal
completă şi în limba germană — a avut buna idee de deplină a manifestării...“ şi astfel se cruţă persoana
a face o conferinţă pentru societatea de popularisare a scriitorului? Mult ne minunăm, cum pot tolera cel doi
ştiinţiî „Urania“. Broşura de 24 pag. se ocupă mal ales artişti asemenea maniere literare.
de poezia noastră populară, din care se dau traduceri In „Siebenburg. D. Tagblatt" d-şoara Eleonora Borcia
foarte'bune, ca şi din literatura cultă, tratată mal pe publică o foarte bună traducere a povestirii „Zina Lacu­
lui" de dl M. Sadoveanu. D-şoara Borcia, dupăcum sîn­
scurt, întrucît se mărgineşte numai la cel mal de seamă tem informaţi, pregăteşte şi alte traduceri din operile
scriitori al veacului trecut. d-lor Sandu şi Agîrbiceanu, cari vor fi adunate în volum.
Magnuni Etimologicum, marele dicţionar al limbel O. c. T.
române, iniţiat de M. S. Regele României, retrăgîndu-se POŞTA REDACŢIEI.
dl Ovid .Densuşianu, s’a încredinţat în întregime din Tîrnăveanul. Ţinem seamă că sînteţi încă tînâr de tot. La 16 sau
partea Academiei 1 Române dlul Dr. Sextil Puşcariu, do- 17 ani cu toţii cerşim îndurarea muzelor, cu toţii oftăm după cîte-un
vers frumos de dragoste... menit „celei mal iubite fiinţe din lume*
cent'la universitatea'din Viena şi colaboratorul acestei pe care o invităm:
reviste. Aici la noi a apărut „Enciclopedia Română", prima Vin’, iubită, vin' cu mine
lucrare de popularizare de acest fel, publicată de Asocia­ In poiana cea cu dor,
Unde sferele senine
ţiunea. noastră sub îngrijirea dlul Dr. C. Diaconovich şi îmbăta-ne-vor cu-amor.
tot un învăţat'dela noi e chemat,să ducă Ia bun sfîrşit Dupăce ne desbătâni de-amor, în cele mai multe cazuri, ne des-
şi marea operă lexicografică a Academiei Române. metecim şi de inspiraţiunile poetice, devenind cetăţeni cu frica lui
Dumnezeu şi gospodari în toată rinduiala. in versurile DV. e prea
Reuniunile femeilor noastre, ale căror frumoase stră­ multă poleială eminesciană. Faptul că sînteţi abonat nu ridică întru
duinţe le-am putut cunoaşte în parte la expoziţia de nimic valoarea versulurilor ce ne-aţi trimis şi ce ne veţi trimite.