Page 18 - 1906-05

Nrul 5, 1906. LUCEAFĂRUL 119

ţat şi redactat o foiţă săptămînală manuscrisă „Aurora",
safl „Zorile" a juriştilor români din Cluj, cea dintîl în­
cercare română de felul acesta. în acelaş timp, împreună
cu Papiu, a făcut şcoală cu studenţii români pentru a-I
introduce mai bine în limba română, şi-aii înfiinţat so­
cietatea literară a tinerilor studenţi, prima societate li­
terară de asemenea natură. Cit a stat pe lîngâ Andreifl
baron de Şaguna a lucrat împreună cu acesta actele
cele mal însemnate, chiar şi la statutul organic, de aceea
cu drept cuvînt se şi numeşte „mîna dreaptă a lui Şa­
guna". A însoţit pe fericitul mitropolit în diferite călă­
torii. în 1863—1865 a fost deputat în senatul impe-
perial, precum şi în dieta transilvană din Sibiifl. Este
unul dintre iniţiatorii şi fundatorii Asociaţiunil transil­
vane. A fost preşedintele comitetului naţional-român din
Transilvania, iară în anul 1881 a convocat adunarea safl
conferinţa naţională, pe care a prezidat-o şi în care a
fost ales preşedinte al comitetului naţional din Ungaria
şi Transilvania. Este membru ordinar al Academiei
române; membru fundator al societăţii pentru crearea
unul fond de teatru român; al reuniune! române agro­
nomice din comitatul Sibiiulul; al reuniunel învăţăţorilor
din diecesa Caransebeşului etc.
Pe lîngă toată ocupaţiunea grea şi multilaterală a
ştiut să folosiască timpul aşa, încît să poată fi activ şi
pe teren literar. „Vechia metropolie", „Biografia lui
Şaguna", „Memorialul" şi alte lucrări sînt roadele muncii
sale.
NICOLAE POPEA.
Pentru meritele sale cîştigate pe terenul literar,' Aca­
După terminarea studiilor, 1849 şi 1850, a fost practi­ demia Română din Bucureşţi l-a ales în anul 1899 de
cant la guvernul tării în Sibiifl, în 1850—1852 ca con- membru ordinar, iar în primăvara anului 1‘JOO şi-a ţi­
cepist la pretura din Deva, iară în anii 1852—1856 ca nut vorbirea de recepţiune in prezenţa şi sub preşedinţia
actuar şi adjunct la pretura şi judecătoria din Şomcuta- Majestăţii Sale Carol.
mare (Nagysomkut). Luna trecută Prea Sf. Sa a împlinit venerabila
în 1856, după moartea secretariuluî consistorial, Dr. vîrstă de 80 ani şi şi-a serbat jubileul de 50 ani al
Grigorie Pantazzi, marele mitropolit Andreifl, atunci preoţiei.
Episcop al Transilvaniei, l-a chemat în serviciul bisericei. Festivalul damelor române din Lugoj 11 24 Febr.
în acelaş an, 1856, marele Andreifl, la Bunavestire, în 1906.
biserica din suburbiul losefin, l-a tuns întru monach cu
Festival! Vorbă nouă la noi. Larousse zice că e „o
numele „Nicolae". serbare muzicală", raportorul „Ioţa“ al Drapelului înţe­
Pe lingă postul de secretarii'!, în acelaş timp a mal
lege sub festival ceeace ar fi exprimat Cipariu cu
funcţionat ca profesor de teologie, administrator proto-
„Producţiune oratorică-cantativă-muzicală-teatrală, ur­
presbiteral al tractulul Nocrichiului, asesor consistorial mată de dans."
pînă la anul 1870. în acest an, 1870, în sinodul archi-
E un bun material pentru o înfiorată luptă de condeifl
diecesan, cînd se organizase consistoriul pe bazele sta­
între filologii şi nefilologil angajaţi la discuţia „Tablei
tutului organic, fericitul archiepiscop şi mitropolit Andreifl
baron de Şaguna îl numi vicarifl archiepiscopesc, iară dela Lugoş".
în 1871 îl hirotesi întru archimandrit. Ca vicarifl archi­ După vorba lui Larousse, am aşteptat, după ridicarea
episcopesc, a condus archidiecesa Transilvaniei în două cortinei, zbuciumul de fanfare, — cam caşi în actul li din
rîndurl, adecă după răposarea fericitului mitropolit An­ Tannhăuser (Lupta cîntăreţilor în Wartburg) — safl un
dreifl baron de Şaguna, şi după trecerea mitropolitului cor puternic să intoneze un imn de mărire pentru sig-
Procopiu Ivaşcovicifl la scaunul mitropolitan sîrbesc în nalarea acelui eveniment că a reînviat, caşi paserea
Carloveţ. Phonix, reuniunea damelor române din Lugoş. — Un
în 27 Martie 1889 a fost ales, in 20 Maifl a fost în­ discurs al dlul V. Branişte, despre caritate, a înlocuit ar­
tărit, şi în 11 Iunie 1889 a fost chirotonit de Episcop monia tonurilor la cari eram pregătit. A vorbit cuminte şi
al diecesei Caransebeşului, iar în 2 Iulie 1889 a avut frumos. Discursul e reprodus în Nrul 20 al „Drapelului".
loc întronisarea. Concertul cu piesa teatrală, ce a urmat, a fost la o
încă de cînd era student se ocupa de literatura ro­ înălţime îmbucurătoare.
mână. în 1846, împreună cu A. Papiu Ilarian, a înfiin­ Dl Dr. Florescu a cîntat romanţa „Dormi în pace",