Page 5 - 1906-05
P. 5

104                        LUCEAFĂRUL                    Nrul 5, 1906
                                                                             *
            Puşcaşul II: Cît ai bate în palme!  (Puşcaşii aştern un covor ţărănesc pe trunchiul
            Ioniţă:  Da,  ian  spune,  care  hăuleşte  aşa   de stejar, iar celelalte haine le duc in cort).
          păgîn ?                             Ioniţă (trăgînd cu ochiul): Aşa că-i meşter
            Puşcaşul II. (rîzînd): Toderaş...  Toderaş ?
                                              Ileana (zîmbind): Nici n’ar crede omul cînd
                       Scena a IlI-a.        îl vede cu ochii sgîiţi... (Toţi rîd).
                     Aceiaşi, Puşcaşul I.     I-ul: Bine m’aî plătit, cumătră. (Cătră i\
            Ion  iţă  (Cătră  puşcaşul  I.  care  intră  cu  mai   ll-lea). Să mergem că aici nu-i de noi!
          multe  ţoale):  Mă  Toderaş,  de  ce  nu  te-aî  făcut   Al Il-lea (pierind în dreapta): Să-l foloseşti
          tu  popă,  că  ţi-o  făcut  mă-ta  gură  bună...  de   cu bine, Ileană!
          pricopseală...                      Ileana: Mulţumim, Toderaş! Mulţumim.
            Puşcaşul   I.   (rîzînd):   Păî,   nu   ştiu   slova,   I-uI (de după culise): N’aî de ce, Ileana! Cînd
          Ioniţă.                            s’o răsturna pe tine, strigă-mă, să-l proptesc!






























                            O nuntă românească. (Comuna Bouţari-inferior, comit. Hunedoara).
            Al  II-lea  (rîzînd):  Şi  se  teme  că  l-or  rade  po-   Scena a V-a
          pistaşii...                                    Ileana, Ioniţă.
            Ioniţă:  Şi  se  vor  speria  de  el  drăguţele...   Ileana  (şezînd  pe  trunchiul  din  uşa  cortului):
           Cînd  ar  fi  mers  la  horă,  ar  fi  luat-o  fetele   N’a venit încă Pintea ?
          razna  pe  răzoare  de  spaimă,  ca  oile  popii  din   Ioniţă  (îşi  pune  mantaua  jos  şi  se  tolăneşte
           Breaza...                         pe ea, la picioarele Ileniî): Mai aşteaptă şi tu niţel!
            I-ul: De frica mulsului...         Ileana  (îngîndurată):  Doamne,  cît  să  mai
                                             aştept  ?  Pînă-î  lumea  tot  pe  drumuri,  tot  pe
                        Scena a IV-a
                                             drumuri...  De  mine  par’că  n’are  habar...  (îşi
                       Aceiaşi şi Ileana.
                                             ia o^ştergură şi coasă).
            Ioniţă: Iacă şi Ileana!            Ioniţă: Astîmpărâ-ţi dorul, Ileană!
            Ileana  (intrînd):  Bună  ziua!  Ăsta-i  cortu  ?   Ileana  (cu  arţag):  Astîmpără-ţi,  astîmpără-ţî!
            Ioniţă: Place-ţî?                Lesne-î  să  zici!  Voi,  bărbaţii,  par’că  aveţi  inima
            Ileana (privindu-1 cu bucurie): Place,  în călcîî...
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10