Page 9 - 1906-05

108 LUCEAFĂRUL Nrul 5, 1906.
Ileana: Dela cine-î? P i n t e a (cu asprime): Rău, că nu ştii! Un
Pintea: Dela o fată! om de-al magistratului, însoţit de patru puşcaşi,
Ileana (cu mirare şi teamă): Dela o fată? a pătruns pînă aci la mine, în inima taberii!
Din Baia-Mare ? Era să mă prindă aci, în tabăra mea dinaintea
Pintea (zimbind şiret): Dela o fată frumoasă... căpitanilor şi a puşcaşilor mei. Ori să mă toace
Ileana (supărată): Pinte, tu maî ai drăguţe ? în cap. Cum s’a putut asta? Cine-i de vină?
Pintea (serios): Ce-ţî trece prin minte!? U d r e a : Străjerii!
îmi scrie să mă păzesc, că in Baia-Mare au l o n i ţ ă : Şi căpitanul Udrea.
hotărît să mă omoare . . . P i n t e a (completîndu-l): Care se îmbată în
Ileana: Bine, bine, — dar cine-i fataaeea? loc să poarte slujba cu cinste. Ce încredere să
Ce ai tu cu ea ? De ce ţi-a scris ? (geloasă) am eu de aci înainte? Mă pot omorî aici, în
Ţi-a fost poate drăguţă ? cuibul meu!
Pintea: Nu fi nebună! E o fată de 14 anî, U d r e a : Prea eşti fricos, căpitane! (rîde)
e a unui magistrat de neamţ, m’a văzut odată, P i n t e a : Udrea, — ţi-am spus să grăieşti
cînd şedeam în Baia-Mare şi s’a îndrăgit de cinstit cu mine!
mine ... U d r e a : Ce să-ţi fac ?
Ileana: Cum o chiamă? Frumoasă-î? P i n t e a : Nu mă necăji, Udreo ! Să faci cum
P i n t e a : Ce-î cu tine ? Fii cu minte, lleană ! îţi zic !
I l e a n a : Nu, nu, spune-mî! Vreu să ştiu! U d r e a : Nu eşti aşa domn mare...
P i n t e a : Ce să-ţi spun ? E frumuşică, tine­ P i n t e a (strigă): Udreo!
rică şi prostuţă. O chiamă: Paula. Ea nu ştia U d r e a : Porunceşte cui te ascultă!
cine-s eu. Ştii tu bine cum s’aprind de iute l o n i ţ ă (cătră Pintea): E beat, căpitane!
fetele de 14 anî. Credeam că-mî va fi de folos, U d r e a : Ba nu-s beat. Nu-s beat, da prea
ca să-mî trimită veşti din Baia-mare. Am grăit s’a fudulit (arătînd spre Pintea) domnu ăsta !
de două trei ori cu ea. Ce lucru mare! ? Doar’ P i n t e a (suflă de trei ori în corn).
nu-mî voi prinde mintea cu o fetiţă de 14 anî. U d r e a : Ce vrei ?
Ce gîndeştî! ? P i n t e a : Vei vedea!
I l e a n a : (cu neîncredere): Şi nu ţi-e dragă? U d r e a : Spune ce vrei!
P i n t e a : Ba mi-e dragă, aşa ca un copilaş. P i n t e a : Bine, bine!
Mă joc cu ea. Şi vezî, — ea-mî trimite scri­ l o n i ţ ă (cătră Udrea): Vrea să te cinstiască
soare pe ascuns. Dacă aşi avea ceva cu ea, nu cu o oală de horincă.
ţi-aşî fi spus nimic. Aşi fi avut atîta minte, să Scena a XVI-a.
te molcomesc cu o minciună. (Un bucium sună Cel de mai ’nainte. Trei puşcaşi.
de doauăorî) Auzi ? Iară! Un p u ş c a ş (cătră Pintea): Porunceşte, că­
I l e a n a : (necăjită). Azi au nebunit cu toţii.
(Intră în cort). pitane !
P i n t e a (cătră loniţă): Du-te şi pune să-l
Scena a XV-a. lege (arată spre Udrea) patru ciasuri de un ste­
Aceiaşi, loniţă şi Udrea, somnoros. jar. Da-a ... bine !
U d r e a : Pe mine ?
I o n i ţ ă (intrînd): Căpitane, e aici căpitanul
Udrea! l o n i ţ ă : Nici nu pe mine!
P i n t e a : Unde-a fost ? P i n t e a : Plecaţi! (Puşcaşii îl iau la mijloc
l o n i ţ ă : Durmia la umbră, ca un mistreţ. pe Udrea. loniţă pleacă înainte. Ies în dreapta).
U d r e a (moros): M’a prins somnul... U d r e a (cu ură): Numai să nu-ţi pară rău,
P i n t e a : De grijile multe, — ce? Pinteo!
U d r e a : Voi fi avînd şi eu griji, ca alţii... l o n i ţ ă (de după culise): Unu, doi! unu,
P i n t e a : Şi ai băut, să mai uiţi... doi! unu, doi! Nu ţi-am spus, căpitane, că eşti
l o n i ţ ă : Ca un călugăr păpistaş... beat ? Păşeşti tot de douăori într’un loc ! Unu,
U d r e a : Nici mai mult, nici mai puţin decît doi...
mi-a priit. Scena a XVI l-a.
l o n i ţ ă : Să-ţi fie de bine ! Pintea şi Ileana (în cort).
U d r e a (cătră loniţă): Nu-ţi umble gura, mă P i n t e a : Ce faci, llenuţă?
huhurezule ! (strănută) I l e a n a : Dorm !
l o n i ţ ă : Inc’o cupă! P i n t e a : Do-ormi ? (rîde) Şi ce visezi ?
P i n t e a : Destul! Căpitane, isprava ta nu-î I l e a n a : Despre Paula, domnişoara ta!
de nici o treabă ! P i n t e a : Şi nu vii afară ?
U d r e a : Ce să-î fac ? I l e a n a : Nu, că dorm !
P i n t e a : Grăieşte cinstit cu mine ! P i n t e a : Apoi... visuri curate ! (Se aşază pe
U d r e a : Maî cinstit nu ştiu! trunchiu).