Page 19 - 1906-06

t* /W"™
O Jt'--

Nml 6, 1906. LUCEAFĂRUL 139

schimbare de domnie, mulţi boerî, aproape toţi cei din despre desvoltarea culturală, despre felul cum şi timpul
partide contrare, erau nevoiţi a părăsi ţara pe cîtva timp. In cînd a început să pătrundă prin şcoli şi prin carte ro­
Braşov şi în alte locuri din Ardeal, Ungaria, ori Polonia mânească, cultura in păturile largi ale poporului nostru
totdeauna se găsiau astfel de Români pribegi. In seco­ şi îmbrăţişată odată de acesta cum s’a ramificat, ce
lul XVIII. Fanarul era vecinie plin de boerî rîvnitorî la drumuri de desvoltare şi-a croit ea pînă în prezent.
domnie, cari „uneltiau, înşelau, făgăduiafl, minţiau, cum­ „Rostul boerimii noastre“ arată cum s’a format,
părau, otrăviaă pentru domnie". — Apoi s’au început iară supt influinţă bizantină şi din împrumuturi bulgare
plimbările prin apus, mai ales la Paris, adeseori fără o adevărată ierarchie a slujbelor boereşti, mai mari şi
nici un rost, decît acela al iroselii materiale şi destră­ mai mici; ce traiu au duseşi ce rol au avut toţi aceşti
bălării morale. boerinaşi în trecutul neamului nostru.
în „Vechiul meşteşug de clădire al Românilor“ se spune, în sfîrşit volumul II mai are cîteva pagini despre tre­
că mai întîi Saşii au zidit în ţările române clădiri trai­ cutul farmaciei in ţările române şi alte pagini istorice
nice de piatră (Cinaşterni (lela Cîmpulung pela 1200, despre fazele de desvoltare, prin care a trecut oraşul
iar sub Nicoară-Vodă pela 1360, tot ei o biserică la Botoşani, (azi cu 30,000 suflete între cari s .s Evrei) care
Argheş). Stilul arcliitectonic bizantin începe de pe vre­ este locul de naştere al dlui lorga. Drept încheere se mai
mea lui Neagoe Basarab, în Muntenia, pecînd în Mol­ dafl, tot aci, ca anexe, 13 scrisori vechi „pentru ca să
dova se desvoaltă un stil deosebit, pe care îl înfăţişază se poată deprinde ori cine cu frumosul grai cinstit şi de
mai ales mănăstările clădite sub Ştefan cel Mare, care omenie al strămoşilor." —
ne-au asigurat un loc în istoria artei bizantine tîrziî. Astfel ni se înfăţişează aceste două volume, ca într’un
Ca „idei conducătoare in viata poporului românesc“ caleidoscop minunat, atitea chestiuni interesante din
stabileşte dl lorga următoarele: viaţa strămoşilor noştri.
/. Idea creştină, cu cea mai largă iubire de oameni Utilitatea generală‘_a acestorfel de scrieri justifică do­
şi cu deviza: totul pentru Hristos; în acest semn şi-au rinţa ca dl lorga, din gîndul înalt şi cuprinzător al că­
trăit Românii cei dinţii 200 de ani ai tinereţii vi­ ruia se revarsă atita mană binefăcătoare peste întreg cîin-
teze (1300-1500) — apoi idea aceasta se strîmtează şi pul cugetării româneşti, să ne dee succesiv încă multe
devine : 2. idea ortodoxă, cînd cei ce mîncau de dulce în alte volume de felul acestora, atît de binevenite pentru
post, începură a fi dispreţuiţi şi ocoliţi ca nişte „letini toţi cîţî se interesează de viaţa trecută şi prezentă a nea­
spurca(i“ ce erau. De pe Ia 1711 ideea aceasta răspîn- mului românesc. . I. Lupaş.
deşte şi simpatia pentru Ruşi, dela cari mulţi aşteptau
să mîntue ţările române de sub jugul turcesc; rusofi- POSTA REDACŢIEI
lizmul slăbi însă pela 1830 şi se prăbuşi cu totul la Drâgan. Piteşti. Nunta Vioriei! e descrisă fidel dar podoabele
1878, în urma jafului, ce a trebuit să îndure România poeziei lipsesc. Pâcât.
A. C. Bucureşti. Sîntem foarte veseli că urmăriţi cu „rîvnâ şi
drept răsplată pentru ajutorul dat Ruşilor. plăcere revistele şi jurnalele redactate şi tipărite tie la Braşov iie la
3. Idea latină care a început a stăpîni Apusul de Sibiiîi etc.“, ba chiar şi revista noastră care apare „in miezul ele­
pe la 1300, din vremea renaşterii la Români a fost mentului maghiar." Foarte frumos din partea D-Voastrâ! E şi timpul
transplantată abia în secolul XVIII, prin unirea unei ca „fraţii noştri" să ne dee atenţiunea cuvenită. — Dacă admiteţi,
că revista noastră e „serioasă" cum cereţi să judecăm o dramă isto­
părţi a Românilor cu biserica Romei. Durata ei o soco­ rică din 2 file? In Bucureşti sint foarte multe reviste serioase, unele
teşte dl lorga dela Samuil Clain şi pînă la badea George cu redactori cari din leagăn visează să fie scriitori şi cari cu o deo­
Cîrţan. sebită. predilecţie imblâtesc spice goale — similis simili, — adre-
4. Idea naţională a ajuns de cîtăva vreme conducă­ saţi-Vâ lor; e mai uşor şi pentru D-V. şi pentru noi.
P. Paltin. Brăila. Limba povestirii frumoasă, subiectul prea co­
toarea cea bună, de care sînt călăuziţi azi toţi Românii mun.
cinstiţi şi de ispravă, toţi cîţî işi iubesc neamul şi îi do­ M. B. Craiova. Subiectul povestirii „Răsplata celui de sus" are
resc desvoltare priincioasă. Sub puterea de vrajă a prea multe părţi urite. D-Tale îţi plac fotografiile acelor părţi din
acesteia se va clădi o civilizaţie specifică românească, firea omenească, cari sînt mai respingătoare: beţia şi omorul.
deosebită de ori care altă civilizaţie străină şi pentru Linus. BlajT, Pe podmol" nu spune nimic.
M. C. Craiova. Nu vrem să sâvîrşim o crimă, deci iată poezia
noi mai scumpă decît toate. întreagă :
„Desvoltarea hotarului Ţării româneşti şi Moldovei“ iN NOAPTEA ...
cuprinde o descriere a îmbucătăţiritor, prin cîte a tre­ In noaptea ochilor tăi negri
Visează dulce-o lume ’ntreagâ.
cut pămîntul ţărilor române, cari n’au ajuns încă nici E lumea gindurilor tale
A gîndurilor tale, dragă ...
odată să îmbrăţişeze întreagă întinderea locuită de su­ Cît aşi dori să ştiu, iubito,
flare românească. O dureroasă tînguire răsare din ver­ in neguroasele lumine
sul italian, care se potriveşte atît de trist şi la noi: Vr’un singur ghid din lumea ’ntreagă
Mă vede 'n visuri oar’ pe mine ?..
„Paese divina per sette destini,
Redacţia şi Administraţia:
in sette spezzato da sette confini"
(„O ţară divină prin şapte ursite I\7„ Strada rHolnar, Rr. 10.
în şapte sfărmată de şapte hotare...
Redactor OCTAVIAN C. TÂSLÂUANU.
în „Viaţa sufletească a poporului român“ se vorbeşte
„Ilustrate de Paşti" ed. „Luceaf." seria 20 buc. 1*20 b.